641 vizualizări 3 dec 2019

România are cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasamentul PISA, care arată cât de pregătiţi sunt elevii de 15 ani. Ţara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de ţări. Gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.

România are cel mai slab punctaj din ultimii ani în clasamentul PISA, care arată cât de pregătiţi sunt elevii de 15 ani. Ţara noastră se clasează pe locul 47 din 79 de ţări. Gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.

Cea mai mare scădere în clasamentul PISA este înregistrată la matematică, unde România a obţinut un scor de 430 de puncte, faţă de 444 în 2015. Aproximativ 53% dintre elevi au atins nivelul 2 sau mai mare la matematică, în condiţiile în care media OCDE este de 76%. Aceşti elevi pot interpreta şi recunoaşte modul în care o situaţie poate fi reprezentată matematic.

3% dintre elevi au obţinut nivelul 5 sau mai mare la matematică, ceea ce înseamnă că ei pot modela situaţii complexe matematic şi pot selecta, compara şi evalua strategiile adecvate de rezolvare a problemelor pentru a le trata, media OECD este de 11%.

La ştiinţe, România are 426 de puncte, faţă de 435 în 2015. Aproximativ 56% dintre elevi au nivelul 2 sau mai mare în ştiinţă, la o medie OECD de 78%. Aceşti elevi ştiu cel puţin să dea explicaţii în anumite contexte familiare sau pot trage concluzii. Doar 1% dintre elevii români au avut performanţe la ştiinţă (nivelul 5 sau 6) vs media OECD de 7%. Asta înseamnă că aceşti elevi îşi pot aplica cunoştinţele învăţate la ştiinţă în diferite situaţii.

La citire, România a obţinut 428 de puncte faţă de 434 în 2015. La acest capitol suntem aproape de nivelul din 2009, când ţara noastră obţinea 424 de puncte.  Un procent de 59% dintre elevi au atins cel puţin nivelul 2 la citire, media OECD fiind de 77%, ceea ce înseamnă că aceşti elevi pot identifica ideea principală într-un text de lungime moderată, pot găsi informaţii bazate pe criterii explicite şi pot reflecta asupra scopului şi formei textelor. Numai 1% dintre elevii români sunt performanţi în privinţa citirii, adică au putut să atingă nivelul 5 sau 6, media în OECD fiind de 9%.

În urma acestor rezultate, se apreciază că gradul de analfabetism funcţional este mare: 44% dintre elevi nu înţeleg ce citesc.

România ocupă în clasamentul PISA locul 47 din 79 de ţări.

 

Consiliul Naţional al Elevilor: Sistemul educaţional actual nu corespunde nevoilor actualei generaţii

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educaţie, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi.

Consiliul Naţional al Elevilor solicită urgentarea unui plan de măsuri complex, în domeniul Educaţiei, care să aibă ca efect scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea Raportului PISA 2018.

„Procentul de analfabetism funcţional este de 44%, în medie, în creştere faţă de 2015. Acest aspect îngrijorător ne îndeamnă să tragem un semnal de alarmă cu privire la calitatea educaţiei din România şi, de asemenea, să solicităm factorilor decizionali din sectorul educaţional să îşi aplece atenţia către formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Suntem de părere că această formare ar trebui realizată în conformitate cu metodele inovative de predare, astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi. De asemenea, cadrele didactice ar trebui să fie instruite pentru a sesiza încă din clasele primare pre-rechizitele analfabetismului funcţional, iar în vederea garantării echităţii, este necesară implementarea unor programe de ţară pentru a recupera decalajele întâlnite între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural”, se arată într-un comunciat transmis, marţi, de CNE.

Pentru soluţionarea acestor probleme, elevii cred că factorii decizionali trebuie să prioritizeze revizuirea planurilor-cadru, prin operaţionalizarea grupurilor de lucru aferente, din care face parte şi structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional.

„Considerăm că pentru a eficientiza dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor necesare unui elev la finalitatea învăţământului secundar este nevoie de o prioritizare a etapelor dezvoltării curriculumului, după cum urmează: identificarea subiectelor a căror abordare va genera deprinderea calitativă a unui număr maxim de elemente din profilul de formare a absolventului, integrarea acestor componente în discipline specifice, stabilirea unei programe care să satisfacă obiectivul propus şi, ulterior, în funcţie de volumul şi complexitatea noilor materii, creionarea planurilor cadru. Mai mult decât atât, unul dintre principiile de generare a planurilor cadru, principiul racordării la social, presupune ca planul de învăţământ să fie astfel conceput încât să favorizeze diverse ieşiri din sistem”, se arată în comunicat.

Elevii cred că variantele propuse nu reuşesc să diferenţieze aşteptările din partea unui absolvent al ciclului inferior al învăţământului liceal cu unul al ciclului superior al aceluiaşi tip de învăţământ, iar ei vor să pună în lumină faptul că elevul ar trebui, până la finalul clasei a X-a, să fundamenteze competenţele referitoare la viaţa civică şi socială, ca mai apoi să se poată orienta pentru a-şi alege o carieră.

„Susţinem trandisciplinaritatea şi considerăm că aceasta ar trebui valorificată în sistemul de învăţământ preuniversitar, în vederea garantării unui spectru mai larg de informaţie din mai multe domenii cheie, care să pregăteasă elevul atât pentru evaluările standardizate, cât şi pentru a deveni un cetăţean activ, implicat în viaţa comunitară. De asemenea, în vederea obţinerii unui sistem educaţional calitativ, centrat pe nevoile beneficiarului său direct, elevii din România îşi doresc ca, în cadrul procesului instructiv-educativ, teoria să fie îmbinată cu practica, astfel încât bagajul informaţional să fie livrat într-un mod cât mai interactiv, prietenos şi accesibil. Nu în ultimul rând, dorim să reiterăm importanţa serviciilor de consiliere şi orientare în carieră: elevii trebuie să fie permanent motivaţi să înveţe, să deprindă abilităţi absolut necesare pentru dezvoltarea lor, atât pe plan personal, cât şi pe plan profesional. Este o certitudine faptul că stilurile de învăţare nu sunt uniforme, fiind pliate pe specificul fiecărui beneficiar direct al sistemului educaţional, de aceea transmitem decidenţilor faptul că elevii trebuie încurajaţi să îşi poată identifica, prin mecanisme clare, stilul de învăţare optim pentru aceştia”, mai arată elevii.

De altfel, Antonia-Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, a spus că rezultatele din raportul PISA trebuie să reprezinte un „motiv de îngrijorare” pentru toţi factorii implicaţi.

„Rezultatele care au fost făcute publice astăzi, la testările PISA, trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru fiecare dintre noi, indiferent la ce nivel suntem implicaţi în elaborarea şi/sau monitorizarea politicilor educaţionale. Sistemul acesta educaţional, mult prea inert pentru o societate atât de dinamică, nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi, iar pentru a soluţiona aceste probleme stringente, este necesar ca mai întâi să le identificăm. În fiecare comunitate şcolară. Nu consider că, la momentul actual, trebuie să ne mulţumim cu comoditatea unei soluţii universale, soluţiile, în sistemul educaţional, trebuie pliate pe fiecare comunitate şcolară în parte, pe fiecare elev în parte”, a declarat Pup.

 

Asociaţia Părinţilor: Culegem ce am semănat. Vom avea elevi care nu vor fi angajaţi pe piaţa muncii

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, (FNAP-I.P), Iulian Cristache, a declarat, pentru MEDIAFAX, că rezultatele PISA, cele mai slabe pentru România în ultimii ani, erau de aşteptat în condiţiile în care s-au perindat atâţia miniştri la portofoliul Educaţiei în ultima perioadă.

„Practic culegem ce am semănat, atâta timp cât avem în patru ani de zile, noua miniştri schimbaţi, dacă nu mă înşel, atâta timp cât avem o programă şcolară bazată pe teorie şi nu pe un învăţat de tip organic, pe un învăţat de tip mecanic şi nişte competenţe care se bazează pur şi simplu pe cele teoretice, astfel încât să nu existe posibilitatea re abilitaţi practice, aatât timp cât profesorii se cramponează numai într-o creştere salarială, binevenită de altfel, fără să pună în balanţa şi calitatea actului educaţional. Atâta timp cât noi, părinţii, nu conştientizam că rolul nostru este să venim în sprijinul şcolii, şi nu să fugim după fondul şcolii (...) era de aşteptat, oricum nu mă aşteptam neaparat la un clasament favorabil, chiar dacă aveam un clasament favorabil, ma gândeam undeva la două-trei locuri în poziţii mai bune sau două trei locuri mai în spate, oricum nu era o evoluţie pentru că nouă miniştri în patru ani de zile înseamnă o lipsă de flexibilitate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Iulian Cristache a precizat că sistemul educaţional este în colaps de o bună perioadă de timp, iar efectele acestei decăderi vor fi vizibile în scurt timp.

“Efectele se vor vedea în societate. Vom avea elevi care nu vor avea competente practice şi nu vor fi angajaţi pe piaţa muncii, o mare parte dintre ei la finalul clasei a XII-a vor cere şomaj şi după 6 luni de zile vor încerca să se angajeze mulţi la negru sau, dacă nu vor încerca să iasă in afara graniţelor ţării. Ne mirăm că de ce avem aşa mulţi români plecaţi în afara graniţelor, pentru că acolo unii dintre ei sunt primiţi cu braţele deschise şi probabil sunt valorizaţi la un nivel de competenţă pe care ei îl arată acolo şi nu îl pot arăta aici în ţară. Societatea va avea de suferit”, a completat preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

 

Marius Nistor: Elevii noştri nu sunt pregătiţi în conformitate cu cerinţele testelor PISA

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Marius Nistor, a precizat, pentru MEDIAFAX, în urma rezultatelor PISA 2018, că elevii din ţara noastră nu sunt pregătiţi în conformitate cu cerinţele PISA, prin urmare nu era posibil să avem rezultate superioare ultimilor ani.

“Cred că în momentul de faţă nu se înţelege următorul lucru: elevii noştri nu sunt pregătiţi în conformitate cu cerintele testelor PISA şi lucrul acesta s-a spus de atâţia ani. Atâta vreme cât te informezi într-un anume fel, iar cerinţele PISA sunt cu totul şi cu totul altele, este clar că rezultatele nu sunt cele scontate", a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”.

Marius Nistor arată însă că rezultatele sunt mai bune decât cele din 2000, 2012.

"Oricum stăm mai bine decât la rezultatele din 2000, 2012, perioada de vârf, dacă nu mă înşel, a fost 2015. Repet, atâta vreme cât elevii nu sunt pregătiţi conform cerinţelor testelor PISA, categoric nu poţi să ai rezultate net superioare raportat la ceea ce s-a obţinut pànă în momentul de faţă. Este vorba de o schimbare majoră care trebuie operată în regim de maximă urgenţă. În situaţia în care s-au schimbat prea mulţi miniştri ai Educatiei, cel puţin în guvernarea trecută, iar în momentul acesta avem un Guvern de tranziţie pe un an de zile până când momentul în care vor trece alegerile parlamentare, se va contura o altă majoritate, categoric, nu putem să ne aşteptam la modificări de substanţă. Dar putem începe”, a conchis Nistor.

 

Mircea Miclea, despre raportul PISA: Măsurile trebuiau luate acum şapte ani. Nu s-a respectat legea

Fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, a declarat, marţi, că se ştia de şapte ani că există acest procent de elevi cu performanţe sub minimul necesar, după ce au fost evaluaţi în clasa a doua, referindu-se la Raportul PISA. Fostul ministru spune că Legea Educaţiei nu a fost respectată.

„Dacă ne uităm la aceste rezultate, 30% dintre elevi sunt cu performanţe sub minimul necesar, deci sunt cu probleme serioase de analfabetism funcţional. Exact acelaşi procentaj a fost atunci când ei au fost evaluaţi în clasa a doua. Noi ştiam cu 7 ani înainte că există cest procent de elevi, datele de atunci se pot arată. Din păcate, aceasta este cauza principala a acestor rezultate, nu s-a aplicat Legea educaţiei, care spunea că aceste rezultate de la evaluările naţionale din a doua, a patra, a şasea, se iau că evaluări formative, adică pe baza lor, tu iei măsuri, atunci când le ai, deci trebuiau luate măsurile în urmă cu 7 ani şi aveam alte rezultate acum. Atunci când ai aceste evaluări stabileşti pentru cine faci învăţare remedială, adică de exemplu faci meditaţii în after-school cu elevii respectivi, pentru cine faci consolidare”, a spus Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, la Digi Tv.

Fostul ministru afirmă că legea nu s-a respectat „de la nivelul şcolii până la minister”, iar profesorii când au avut rezultatele le-au ascuns.

„Este vorba de o situaţie de nerespectare a legii de la firul ierbii, de la nivel de şcoală până la nivel de minister, pentru că profesorii când au dat aceste evaluări şi au obţinut rezultatele, le-au ascuns, de fapt, de părinţi şi nu au făcut nimic cu ele, că să optimizeze procesul de învăţare. Nici ministerul prin inspectoratele judeţene nu au luat aceste rezultate să fie luate în calcul, pentru inspecţiile pe care urmau să le facă şi pentru evaluarea profesorilor. A fost, aşadar, o încălcare, o nerespectare a legii şi soluţia era în lege, nu are rost să mai vorbim acum de soluţii. Soluţiile sunt din 2011, sunt paragrafele explicite de lege, care spun ce e de făcut”, a mai spus Miclea.

Fostul ministru spune că toţi cei care ar fi trebuit să ia măsuri şi nu au făcut acest lucru sunt vinovaţi de situaţia în care a ajuns educaţia.

„Această vinovăţie colectivă, toţi suntem vinovaţi, toţi trebuie să luăm măsuri, este aberantă. Unii au gândit ce trebuie făcut, sunt unii profesori în şcoală care îşi fac treaba, nu toţi sunt vinovaţi, sunt unii care sunt vinovaţi, cei care îşi fac treaba prost, de la nivelul de minister şi până la nivel de şcoală. Dar ca să schimbăm această situaţie ar trebui creşterile salariale să nu fie făcute nediferenţiat, adică creştere egală de salarizare la toată lumea, ci diferenţiat, în funcţie de performanţă profesorilor”, afirmă Miclea, dar recunoaşte că niciun sindicat din Educaţie nu ar accepta acest lucru.

 

Reacţii la punctajul României în clasamentul PISA Consiliul Naţional al Elevilor: Sistemul educaţional actual nu corespunde nevoilor actualei generaţii / Premierul Orban: Creşterea calităţii educaţiei trebuie făcută prin măsuri de substanţă / Cioloş: Programa şcolară din România este depăşită

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) solicită să fie luate măsuri urgente în Educaţie, care să ducă la scăderea ratei analfabetismului funcţional, după publicarea raportului PISA. Elevii spun că sistemul nu corespunde nevoilor şi intereselor actualei generaţii de elevi.

Ludovic Orban a declarat că trebuie luate măsuri „de substanţă” pentru a creşte calitatea educaţiei, nu măsuri "cosmetice", întrebat despre rezultatele testului PISA. Premierul a precizat că proiectul preşedintelui Iohannis, "România Educată",stă la baza acţiunii guvernamentale în educaţie.

Citeşte continuarea...

 

Citește și: