Gandul.info
Andrei Luca POPESCU
31698 vizualizări 3 nov 2016

Ministerul Apărării Naţionale va achiziţiona, prin compania Romtehnica, 4 corvete multifuncţionale noi din clasa Sigma, de tip 10514, de la producătorul olandez Damen Shipyards Group, care vor fi fabricate la şantierul naval de la Galaţi, deţinut de Damen, în colaborare cu şantierul din Olanda al companiei. Programul de achiziţie se va întinde pe patru ani, iar statul român este dispus să cheltuiască 3,6 miliarde de lei, adică aproximativ 800 de milioane de euro, pentru cele patru nave militare noi, după cum arată un proiect de hotărâre de Guvern, pus în dezbatere publică de MApN.

Prima corvetă ar trebui să fie gata în doi ani şi jumătate de la semnarea contractului, iar restul navelor în maximum 7 ani. Pentru 2017, ar urma să fie alocate acestui contract 562,5 milioane de lei (125 de milioane de euro). Corvetele respective au o durată de viaţă de 30 de ani, iar România a considerat „esenţială” achiziţionarea lor, printr-o decizie CSAT, pentru a-şi putea îndeplini rolul în NATO, în condiţiile în care situaţia de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre se degradează, din cauza Rusiei.

„În prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare. Forţele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre”, arată MApN în nota de fundamentare a proiectului de HG.

MApN arată că înţelegerea cu firma din Olanda include şi un program de offset (compensatoriu), prin care se solicită ca lucrările de mentenanţă să fie făcute în România pe toată durata de viaţă a corvetelor, ca în preţul contractului să fie inclusă şi modernizarea fregatelor de tip T22 pe care le deţin deja Forţele Navale Române, instruirea militarilor, precum şi construirea unui centru de mentenanţă şi construcţie de corvetel în România, pentru care se va face transferul de tehnologie de la Damen.

 

În martie 2016, MApN lansa o licitaţie pentru modernizarea fregatelor de tip T22, pentru care punea la bătaie 1 miliard de lei, adică aproximativ 220 de milioane de euro. În cursa pentru câştigarea contractului rămăseseră patru companii: un consorţiu turco-român (Havelsan-Centrul pentru servicii de radiocomunicaţii), Lockheed Martin (SUA), Finmeccanica (Italia) şi grupul francez DCNS. Din anunţul lansat de MApN privind proiectul de contract cu Damen, reiese că modernizarea fregatelor ar urma să facă parte din contractul de furnizare de corvete noi.

Fiind o achiziţie militară strategică, din cadrul unui program de înzestrare aprobat de CSAT, nu va avea loc o licitaţie deschisă, decât în măsura în care unele echipamente sau armamente cu care vor fi dotate corvetele nu pot fi oferite de olandezii de la Damen. Vor exista însă runde de negociere cu Damen, la nivelul unei comisii de experţi. Selecţia acestui furnizor, arată MApN, s-a făcut în urma unei analize de specialitate la nivelul Armatei, care a inclus 13 modele de corvete, dintre care s-a constatat că doar patru corespund necesităţilor Forţelor Navale Române.

Dintre acestea patru, a fost ales modelul Sigma 10514 de la Damen, pentru că „a avut cel mai bun raport preţ/cerinţe”, pentru că „este singura dintre proiectele analizate care poate avea propulsie electrică (zgomot redus la viteze mici), ceea ce constituie un avantaj în lupta antisubmarin”, pentru că „se poate realiza şi integra la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., care face parte din Damen Shipyards Group, care a mai construit nave din această clasă”, dar şi pentru că „termenul de livrare al clasei SIGMA a fost cel mai scurt raportat la celelalte proiecte analizate în Studiul de concept”, conform Notei de Fundamentare a hotărârii de Guvern.

„Astfel, prin realizarea în România a lucrărilor de construcţie şi dotare a corvetelor, se consolidează/dezvoltă infrastructura şi expertiza la nivel naţional pentru executarea lucrărilor de construcţie şi dotare a navelor militare, de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă, dar şi de mentenanţă pentru alte tipuri de nave ale forţelor navale române, în timpul cel mai scurt, în volum complet, cu respectarea cerinţelor de calitate conform standardelor NATO, pe timp de pace, dar şi în situaţii de criză şi la război, asigurându-se securitatea aprovizionării cu privire la aceste activităţi”, arată MApN în nota de fundamentare.

Armata mai arată că şantierul Damen de la Galaţi este singurul din România care poate şi are experienţa necesară să construiască astfel de nave, precizând că acesta şi şantierul din Olanda sunt cele mai mari dintre cele peste 30 pe care le deţine grupul Damen în lume. La Galaţi, Damen a produs în ultimii 20 de ani 19 nave militare pentru marina Olandei, dar şi cea a Suediei, precum şi o şalupă de patrulare pentru Garda de Coastă românească.

Modelul de corvetă ales de la Damen este cel mai mare şi cel mai nou pe care îl produce compania din Olanda. Deocamdată, doar forţele navale ale Indoneziei au în dotare două astfel de nave. Nave militare produse de Damen se găsesc însă în dotarea forţelor navale ale SUA, Canadei, Olandei, Suediei, Marocului, Vietnamului sau Hong Kong-ului.

CITEŞTE AICI SPECIFICAŢIILE TEHNICE ALE CORVETELOR

De ce are nevoie România de nave militare

În prezent, Forţele Navale Române au în dotare cele două fregate multirol de tip T22, fabricate în anii `80 şi cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie, de la BAE Systems, în cadrul unui contract controversat, de 116 milioane de lire sterline, acordat în 2003, pe vremea guvernului Adrian Năstase. Ele au necesitat mai multe reparaţii de-a lungul timpului, însă sunt cele mai performante nave din dotarea marinei militare româneşti. Cele două fregate au participat la mai multe operaţiuni ale NATO şi ale Uniunii Europene, printre ele numărându-se acţiuni împotriva piraţilor din Golful Aden sau împotriva terorismului, în Marea Mediterană.

România mai are în dotare mai multe nave vechi, printre care fregata Mărăşeşti, corvete, nave pentru minare-deminare, precum şi submarinul nefuncţional Delfinul.

MApN arată că „cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile”.

În prezent, România dispune doar de 4 corvete, care sunt „depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă”, mai arată MApN.

Achiziţia de nave militare vine în contextul în care România a promovat la nivelul NATO ideea unei grupări navale multinaţionale în Marea Neagră, care să contracareze şi să descurajeze acţiunile Rusiei în regiune, însă nu a reuşit să obţină sprijinul Bulgariei şi Turciei în jurul acestui proiect. De altfel, oficialii români s-au dezis de acest proiect, militând însă în continuare la nivelul NATO pentru o prezenţă mai puternică a forţelor aliate în Marea Neagră, prin exerciţii şi antrenamente mai intense, care să asigure o prezenţă continuă şi rotaţională a navelor NATO în Marea Neagră.

„Interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul naţional a unei capabilităţi industriale navale, în domeniul militar, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 2,5 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maxim 7 ani, în vederea furnizării şi intrării în înzestrarea forţelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul naţional va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă a acestora, dar şi lucrări de mentenanţă pentru restul navelor din cadrul forţelor navale române, asigurându-se o creştere considerabilă a securităţii aprovizionării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război”, mai arată MApN.

CITEŞTE AICI PROIECTUL DE HOTĂRÂRE DE GUVERN

Citește și: