Alexandra Mortu
1166 vizualizări 3 dec 2019

Global Water Fund, asociaţie globală care se ocupă de investirea şi cercetarea mediului şi resurselor, a transmis comunităţii globale de investitori faptul că sectorul apei  este o industrie de 500 de miliarde de dolari şi se află în continuă creştere. De asemenea, aceştia pun accentul pe faptul că finanţarea hidroinfrastructurii solicită cheltuieli imense atât din partea mediului privat, cât şi din partea mediului public pentru menţinerea şi operarea activelor. În plus, investiţiile în sectorul apei vor avea succes doar dacă vor fi acompaniate de politici guvernamentale, cadre legale puternice şi o stabilire inteligentă a preţurilor.

„O investiţie de un dolar în apă poate genera profit care să varieze între opt şi 35 de dolari şi poate să crească PIB-ul unei ţări cu o medie de 3,7%. Apa trebuie să fie folosită ca o unealtă pentru progresul economic, social şi politic”, a afirmat Stella Thomas, fondar şi managing director al Global Water Fund.

Din punct de vedere al resurselor natule în ceea ce priveşte apa, am putea spune că România este o ţară privilegiată.

„România are în jur de 2.500 de izvoare de apă care ar constitui, potrivit unor estimări, circa 60% din apele minerale ale Europei. Plus resurse de suprafaţă”, a afirmat Horaţiu Rada, acţionar Aur’a.

Însă, în timp ce România se bucură de o asemenea resursă, alte ţări se află într-o situaţie dramatică, de exemplu, Africa de Sud.

„Apa la nivel mondial este un lux. Producţia mondială de apă îmbuteliată se situează la aproape 200 de miliarde de litri anual, o cifră care pare semnificativă dar care nu atinge nici pe departe necesarul real al planetei. Există ţări în care apa putem spune că depăşeşte valoarea aurului, şi ne gândim direct la Africa, unde trăiesc aproape 40% din oamenii de pe planetă fără acces la apă potabilă”, a continuat acesta.

George Ristea, fondator al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA), susţine importanţa programelor legislative şi a comunicării dintre administraţia publică şi mediul de afaceri din domeniu întrucât în acest mod resursa poate fi valorificată la un potenţial mai bun, astfel încât populaţia va beneficia mai mult de pe urma acesteia, relatează businessmagazin.ro.

Una dintre probleme principale din ţara noastră care reprezintă o dificultate în valorificare resursei o reprezintă cantitatea mare de deşeuri. Deseori, persoanele din mediul rural aruncă deşeurile în apa din apropiere.

„Topirea zăpezilor şi ploile din această primăvară au antrenat deşeurile aruncate de riverani şi turişti pe malurile râului Bistriţa şi a afluenţilor acestora. Hidroelectrica face şi în acest an eforturi pentru ecologizarea lacului şi pentru reducerea cantităţilor de deşeuri plutitoare al căror impact este semnificativ atât pentru mediu, cât şi pentru randamentul hidroagregatelor”, se arată într-un comunicat transmis de Hidroelectrica.

De asemenea, aceştia menţionează şi situaţia Lacului Izvorul Muntelui care este una aproape dramatică întrucât deşeurile colectate sunt din ce în ce mai multe de la an la an.

De exemplu, în 2016, datorită resurselor proprii şi prin acţiuni de voluntariat desfăşurate cu sprjinul ONG-urilor, s-au colectat 50,5 tone de deşeuri de pe malul lacului. Însă costurile acestei acţiuni au fost destul de mari întrucât deşeurile colectate nu au fost acceptate drept reciclabile de către colectorii autorizaţi, astfel că Hidroelectrica a suportat şi costurile pentru depozitarea temporară şi eliminarea acestora.

 

 

Citește și: