312 vizualizări 23 ian 2011

În perioada 2000-2008, din România au ieşit, sub formă de fluxuri financiare ilicite, 32,4 miliarde de dolari. După media anuală, de 3,6 miliarde de dolari, ţara noastră se clasează pe locul 28 în lume, conform unui studiu al think tank-ului american Global Financial Integrity. Autorii studiului precizează că aceste sume reprezintă ieşirile de capital considerate ilicite, un exemplu fiind expatrierea profitului prin metode la limita legii, în special când vine vorba despre preţurile de transfer, destinaţiile fiind paradisurile fiscale sau statele cu o fiscalitate mai scăzută. În cazul în care cele 3,6 miliarde de dolari ar reprezenta doar profit externalizat de către multinaţionale, ar însemna că pierderea la bugetul statului a fost, în fiecare an, de aproape 580 de milioane de dolari, prin neimpozitarea acelui profit cu 16%.

Vecini cu Panama şi Belarus la fluxurile financiare ilicite

Ei precizează de asemenea că aceste valori, la care s-a ajuns prin aplicarea a două metodologii, una dintre ele aparţinând Băncii Mondiale, sunt conservatoare, respectiv indică valorile cele mai sigure şi nu vârfurile posibile. În clasament, România este încadrată de Panama, locul 27, cu 3,94 miliarde de dolari şi de Belarus, locul 29, cu 3,55 miliarde de dolari. Primele cinci locuri ale acestui clasament sunt ocupate, în ordine, de China (241,7 miliarde de dolari), Federaţia Rusă (47,47 miliarde de dolari), Mexic (46,23 miliarde de dolari), Arabia Saudită (33,5 mld. dolari) şi Malaezia (32,6 mld. dolari). Conform studiului citat, ieşirile ilegale de bani din ţările monitorizate au ajuns la 1.440 de miliarde de dolari în 2008, de la 1.260 de miliarde de dolari în 2000.

Multinaţionalele "ascund" profiturile în paradisuri fiscale

Una dintre principalele metode de a exporta capitalul din România în state cu taxe şi impozite mai mici vizează preţurile de transfer. "O mare companie multinaţională a obţinut un profit consistent în România şi consideră că un impozit de 16% este prea mult. Îşi face o companie într-un paradis fiscal sau într-un stat cu o fiscalitate mai atractivă decât în România şi începe să emită apoi pe numele acelei firme facturi pentru consultanţă sau management, de exemplu, astfel încât banii ajung acolo în schimbul unor servicii care sunt greu de estimat ca valoare, dacă ele, într-adevăr, sunt şi prestate", a explicat pentru gândul Gabriel Sincu, tax partner Mazars. Sumele plătite uneori pentru servicii fictive se scad din profitul înregistrat în România, scăpând astfel de impozitul pe profit.

Fiscul duce lipsă de inspectori bine calificaţi, cu salarii care să "îi ferească" de tentaţii

În ceea ce priveşte aceste preţuri de transfer, pentru că principala metodă de verificare este comparaţia, inclusiv cu tranzacţii efectuate în cadrul aceluiaşi grup în trecut, autorii studiului citat precizează, la un moment dat, că unele dintre aceste preţuri au devenit, prin folosirea lor de mai multe ori, norme, ceea ce înseamnă că scapă de multe ori atenţiei Fiscului din respectivul stat.
În ceea ce priveşte capacitatea Fiscului din România de a combate acest fenomen, Sincu susţine că singura soluţie este aplicarea "metodei BNR" în ceea ce priveşte inspectorii. "Trebuie să fie bine plătiţi şi bine instruiţi. Pentru a verifica astfel de dosare, este nevoie şi de experienţă, şi de salarii care să elimine tentaţiile. Uitaţi-vă la BNR, care a investit încontinuu în personalul său. Rezultatele sunt clare", a declarat el. "Este timpul ca inspectorii Fiscului să depăşească nivelul în care dau amenzi pentru că a fost introdus greşit un număr de cont pe o factură", a adăugat Sincu.
Discuţia privind paradisurile fiscale la care apelează unele companii din România a fost reaprinsă recent cu ocazia protestelor privind majorarea preţului carburanţilor. Atât Sorin Blejnar, şeful Fiscului, cât şi Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice, au anunţat recent că ANAF investighează dacă nu cumva unele companii de pe această piaţă îşi "ascund" o parte din profituri în paradisurile fiscale.

România, un posibil teren propice pentru spălarea banilor

Faptul că România a avut ieşiri de fluxuri financiare ilicite de capital, în medie, de 3,6 miliarde de dolari nu înseamnă că ţara noastră nu este privită de unii investitori ca un loc în care se pot spăla bani. "Nu mă pronunţ asupra acestui studiu pentru că nu l-am citit încă. Este clar că se fac asemenea transferuri şi că ele sunt făcute de multinaţionale. Ceea ce pot să vă spun însă este că din datele BNR, calculate după metodologia FMI, reiese că România are intrări de capital mai mari decât ieşirile, ceea ce înseamnă că şi România este un teren propice pentru spălarea de bani", a declarat pentru gândul analistul economic Ilie Şerbănescu. În raportul privind balanţa de plăţi, la capitolul 3 intitulat "Erori şi Omisiuni" este trecută cifra de 450 de milioane de euro pentru perioada ianuarie-octombrie 2010, ceea ce înseamnă, după cum explică el, că "în acea perioadă, în România au intrat aceşti bani care nu pot fi găsiţi nicăieri, nici în investiţii, nici

Citește și: