Andreea OFIŢERU
19568 vizualizări 13 mar 2013

Anul trecut, şcoala românească a scos 44.233 de absolvenţi specializaţi în studii juridice, 6030 în studii politice şi administrative şi 2000 în jurnalism şi ştiinţele comunicării. Aproape niciunul nu-şi va găsi un job concurând cinstit pe piaţa muncii, spun specialiştii în resurse umane contactaţi de gândul. Fără niciun fel de corelare cu piaţa muncii, fabricile de diplome scot anual, pe bandă rulantă, generaţii de absolvenţi care sunt obligaţi să se ”califice la locul de muncă” dacă chiar vor să aibă un job. Citiţi în continuare, o analiză gândul, despre una dintre cele mai mari probleme ale României zilelor noastre - de ce produce şcoala românească atâţia şomeri cu diplomă?

Statul român finanţează anual de la buget aproximativ 62.000 de locuri la facultăţi pentru primul an de studiu universitar, cele mai multe dintre acestea fiind în ştiinţe economice, ştiinţe juridice, administraţie, studii europene şi chiar jurnalism. Însă cât de mult rezonează universităţile româneşti cu piaţa muncii? Îşi găsesc miile de absolvenţi care ies de pe băncile facultăţii un loc de muncă în domeniul studiat? Datele de la instituţiile care se ocupă de calitatea învăţământului, obţinute de gândul, arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

Ultimul studiu despre structura absolvenţilor din România, realizat de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior pentru anul 2012, arată că studiile în ştiinţe sociale, drept şi bussiness reprezintă 53,4% în facultăţile din România, comparativ cu 35,6% cât este  valoarea medie în ţările europene. Studiile în inginerie, construcţii şi industrie reprezintă 17,3%, faţă de 12,9% - cât este media europeană.

Acelaşi document relevă însă că universităţile din România se află sub media europeană în ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor în alte domenii care sunt importante în Uniunea Europeană. Astfel, educaţia şi formarea profesională reprezintă 1,8% faţă de 9,5% cât e valoarea medie europeană, ştiinţele umaniste şi artele -7,7%, faţă de 11,6% media europeană, ştiinţele exacte -matematică, informatică - 4,4%, faţă de  media de 9,2%, şi sănătatea şi asistenţa socială -10 %, faţă media europeană de 15,4%.

Autorii studiului arată că, prioritar, finanţarea de la buget ar trebui făcută pentru ştiinţele exacte, ştiinţele naturii, ştiinţele agricole, medicină veterinară, educaţie fizică şi sport şi sănătate.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Educaţiei

Nu se anticipează schimbările din piaţa muncii

„După părerea mea, problema mare de adaptare a educaţiei la piaţa muncii este aceea de anticipare a cerinţelor specifice pe piaţa muncii, în special a acelor joburi noi, şi de crearea a unei oferte care să anticipeze evoluţia pieţei muncii. Altfel, împăcarea cererii şi ofertei de locuri de muncă, relativ complicată, ar putea fi periată numai în zonele care chiar nu mai au nicio şansă în România”, a declarat pentru gândul Marian Preda, decanul facultăţii de sociologie de la Universitatea din Bucureşti.

Profesorul spune că în România nu există o prospectare serioasă la nivel naţional a evoluţiei pieţei muncii. „Practic, acum nu se lucrează pe cererea de forţă de muncă de pe piaţă versus oferta de absolvenţi din învăţământul superior, ci pe cererea de specializări a absolvenţilor de liceu”, a mai spus profesorul. Pe de altă parte, nici universităţile nu ştiu ce anume fac absolvenţii după ce ies din facultate.

„La Sociologie, am făcut un studiu pe absolvenţi pe mai mulţi ani. Şi am observat că foarte mulţi lucrau în domeniul resurselor umane. Şi atunci, sub domeniul sociologiei, am înfiinţat şi o specializare de resurse umane”, arată Marian Preda.

80% dintre absolvenţi lucrează în domenii diferite

Datele statistice de la Ministerul Educaţiei şi de la Institutul Naţional de Statistică arată că, anual, statul produce în medie 190.000 de absolvenţi de studii superioare, cei mai mulţi dintre aceştia fiind în ştiinţe economice, învăţământul juridic sau învăţământul universitar – unde sunt incluse toate domenii din care poţi deveni profesor.

Cu toate acestea, datele de la Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior arată că 80% din absolvenţii de facultăţi din România profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. 

Învăţământul economic se află alături de cel juridic în topul domeniilor care au un număr mare de locuri anual. De exemplu, în 2009/2010 la ştiinţe economice erau în total 223.961 de locuri la toţi anii de studii. Însă, în acelaşi an au terminat  72.641 de absolvenţi. Totuşi, nici Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă şi nici firmele de recrutare nu au date exacte despre forţa de muncă cerută pentru acest domeniu pe semestru sau anual. „Sunt puţine oferte pe domeniul juridic. La fel se întâmplă şi la relaţii publice, jurnalism şi marketing, unde locurile de muncă sunt puţine”, arată Brânduşa Deac de la portalul Tjobs.

Locuri multe la jurnalism

Cu toate că perioada de criză economică a dus la o scădere generală a locurilor de muncă disponibile în diverse domenii, oferta universităţilor nu a scăzut. Cel mai bun exemplu este jurnalismul şi ştiinţele comunicării. Ioana Avădani, director executiv la Centrul pentru Jurnalism Independent, în prezent visiting fellow la Oxford în cadrul proiectului Media and Democracy in Central and Eastern Europe, susţine că în facultăţile de jurnalism există o ofertă de 2.000 de locuri anual.

„Aparent sunt multe şi nu neapărat în valoare absolută, ci în raport cu capacitatea de absorţie a pieţei. Avem datele furnizate de Federaţia Jurnaliştilor din România - Mediasind, care ne spun că în anii crizei s-au pierdut 6.000 de locuri de muncă în mass-media, din cele 22.000 la momentul în care Mediasind şi-a câştigat reprezentativitatea în Justiţie”, a spus Ioana Avădani. În aceste condiţii, interesul pentru domeniul jurnalism rămâne ridicat, cel puţin la facultăţile de jurnalism din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, unde concurenţa este şi de 10 pe loc.

„Asta înseamnă o necunoaştere profundă din partea candidaţilor a realităţilor economice şi profesionale ale presei româneşti, care îşi păstrează atractivitatea ca 'loc de muncă', în pofida dovezilor tot mai pregnante ale deteriorării condiţiilor de muncă din redacţii”, punctează Ioana Avădani. Ea face legătura cu ceea ce se întâmplă în prezent în presă.

„În aceste condiţii, putem vorbi de o proastă administrare a fondurilor publice şi de replicarea, la nivel de sistem de educaţie, a ceea ce se întâmplă în mass media: servim 'interesul publicului' mai degrabă decât 'interesul public'”, a mai arătat Ioana Avădanei.

Universităţile neinteresate de piaţa muncii

„Programele de jurnalism, comunicare şi relaţii publice au fost vedetele perioadei anilor 2000, dar acum au început să-şi analize poziţia din cauză că mulţi nu şi-au găsit loc pe piaţă”, arată profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre coordonatorii proiectelor strategice în domeniul învăţământul superior.

El arată că universităţile nu sunt preocupate de piaţa muncii, dacă există cerere de locuri atunci ele oferă cât se cere.

„Univesităţile sunt interesate să ofere într-o cantitate foarte mare serviciilor lor, dar fără să se intereseze neapărat dacă absolvenţii vor ocupa piaţa muncii. Universităţile, deocamdată ,nu au deloc mecanisme de urmărire a traiectorilor absolvenţilor pe piaţa muncii”, mai arată Lazăr Vlăsceanu.

Elevii nu sunt consiliaţi în carieră

Profesorul Mircea Miclea susţine că problema porneşte de la liceu, unde elevii nu sunt consiliaţi. „Consilierea în carieră este foarte deficitară la nivelul liceului. Dacă ar fi o consiliere adecvată, atunci elevii ar ştii să aleagă. Dar aşa, elevii se ghidează după informaţii pe care le primesc de la rude şi prieteni”, arată Mircea Miclea.

Pe de altă parte, universităţile sunt mai atente la intersele lor decât la interesele studenţilor de după absolvire.

„Universităţile văd de câte norme au nevoie şi de câţi bani din surse bugetare sau extrabugetare şi nu se uita la piaţa muncii, chiar dacă spun că fac asta. Sunt oferte enorme pentru studii europene de exemplu, relaţii internaţionale sau jurnalism, pentru că în felul acesta îşi conservă posturile şi continuă să atragă bani din piaţă”, a spus Mircea Miclea.

Reprezentanţii instituţiei care măsoară calitatea educaţiei în universităţi susţin că există un criteriu de evaluare potrivit căruia instituţiile de învăţământ superior ar trebui să ştie ce fac absolvenţii lor.

„Acesta e criteriul, că universităţile răspund sau nu, asta e altceva. Dacă există cerere într-un domeniu din partea studenţilor, atunci universităţile măresc numărul de locuri, fără să ţină cont de ce se întâmplă în piaţa muncii. Şi se mai întâmplă ceva: 70-80 % din absolvenţii de la stat sunt angajaţi la privat, iar 70-80% dintre absolvenţii de la privat sunt angajaţi la stat”, arată Ioan Curtu, preşedintele ARACIS.

Rectorii: e greu de corelat oferta educaţională cu piaţa muncii

La rândul lor, rectorii spun că piaţa muncii se află într-o continuă schimbare. „O corelare numerică ca număr de locuri este foarte greu de realizat la modul exact. Nu am cum să ştiu de câţi economişti are nevoie România în anul următor. Sau să spun de câţi contabili şi câţi finantişti. Nu există cineva care să măsoare această cerere”, susţine Pavel Năstase, rectorul ASE Bucureşti.

El spune că ţine cont mai degrabă de nevoile pieţei muncii. După admiterea din 2012, ASE a avut cea mai mare scădere de locuri de până acum, 3.800 dintre candidaţii admişi au renunţat.

Rectorul Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir, Corina Dumitrescu, spune că din punctul ei de vedere trebuie ca şi universităţile să influenţeze piaţa muncii, în sensul că studenţii să se pregătească în mai multe specializări, astfel încât să poată să-ţi deschidă afacerile proprii.

”Înfiinţăm noi specializări care sunt cerute pe piaţa muncii şi care asigură o finalitate prin angajarea absolvenţilor noştri. Ţinând cont de cererea de pe piaţa muncii, suntem flexibili să înfiinţăm noi specializări şi noi facultăţi”, a spus rectorul. 

Reprezentanţii Universităţii din Bucureşti susţin că analizează permanent evoluţiile şi tendinţele de pe piaţa muncii. Din 2009, universitatea are un sistem de monitorizare prin care absolvenţii sunt invitaţi să completeze în termen de nouă luni de la finalizarea examenului de licenţă un chestionar prin care arată dacă s-au angajat.

„Universitatea Bucureşti corelează cifrele de şcolarizare cu cele aferente ciclului superior, în cazul de faţă programele de masterat, şi poziţionează accentul strategic, la nivel instituţional, pe programele masterale”, afirmă Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti. Pentru asta, cifrele de la  masterat au fost clasificate  în funcţie de orientarea lor către cercetare, către o limbă de circulaţie internaţională, către inter şi transdisciplinaritate.

Nu există însă statistici naţionale pe domenii de specializare a numărului de absolvenţi care au reuşit să se angajeze. De asemenea, nu există nici statistici cu privire la şomajul în rândul absolvenţilor de facultate pe specializările/domeniile din care provin absolvenţii.

Singurele date disponibile privind locurile de muncă existente pe piaţa muncii sunt de la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, care arată că în perioada 2009 - 2012 cele mai multe joburi vacante au fost pentru muncitori necalificaţi pentru demolări clădiri şi muncitori necalificaţi întreţinere drumuri.

Sursa: Studiul Calitatea Învăţământului Superior din România 2011/ Autori: Mihai Păunescu, Lazăr Vlăsceanu, Adrian Miroiu

Citește și: