Raul FLOREA
93 vizualizări 3 ian 2011

UPDATE: CE îi răspunde lui Baconschi: Suprimarea MCV este o decizie a Comisiei



Decizia privind suprimarea MCV aparţine Comisiei Europene, a declarat purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray, după ce ministrul de Externe Teodor Baconschi a susţinut, într-un interviu, că România poate denunţa unilateral Mecanismul, în condiţiile în care este folosit în alte domenii, transmite RFI.



Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat, marţi, că, "în mod procedural, suprimarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare ar fi bazată pe o decizie a Comisiei Europene, după ce vor fi împlinite cele patru jaloane ale reformei justiţiei care sunt corelate".



Potrivit lui Mark Gray, acest lucru "se va face prin continuarea angajamentului politic pentru reformă şi prin cooperare sporită între autorităţile române şi Comisie.



"Este însă decizia Comisiei", a explicat purtătorul de cuvânt, potrivit RFI România.



Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a susţinut, într-un interviu, că, în condiţiile în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este folosit în alte domenii şi devine un handicap, România îl poate denunţa unilateral, la fel cum poate condiţiona aderarea Croaţiei la UE. (Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)



După ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că România se simte discri-minată de Franţa şi Germania, care se opun aderării în 2011 a ţării noastre la Schengen, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, face declaraţii mai tranşante care pot fi interpretate drept ameninţări.

Refuzul pe care Franţa şi Germania l-au arătat României în privinţa aderării la Spaţiul Schengen ar putea fi contracarat de Bucureşti prin opoziţia faţă de aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană. Ideea îi aparţine ministrului de Externe, Teodor Baconschi, a cărui primă ieşire publică din acest an a ţintit scrisoarea prin care tandemul franco-german a cerut Comisiei Europene amânarea termenului martie 2011, programat iniţial pentru acceptarea României şi Bulgariei.

l "Mi se pare incorect să acceptăm acest precedent, ca două state, indi-ferent care, să schimbe regulile în timpul jocului. Scrisoarea miniştrilor de Interne francez şi german are nişte probleme de redactare.
În primul rând, se adresează Comisiei, deşi decizia se ia în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne. Prin urmare, destinatarul e greşit", a precizat Baconschi, potrivit Mediafax, adăugând că România şi-a îndeplinit condiţiile tehnice pentru aderare şi că respectivul text conţine "abordări de eseu politic": "Nu cred că o formulă de tipul «starea generală carentă din cele două ţări» poate fi acceptată ca model de lucru. Sunt generalităţi care nu se susţin. Orice ţară din lume are problemele ei, niciuna nu e perfectă".

l Lăsând de înţeles că Franţa şi Germania folosesc ca pretext vechile clauze aferente acceptării în UE pentru a refuza accesul în Spaţiul Schengen, şeful diplomaţiei române arată cu degetul înspre candidatul cu cele mai mari şanse de aderare la uniune.

"Haideţi să privim la situaţia Croaţiei. Noi susţinem orice extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în condiţiile în care, în cazul nostru, se menţine".

Diaconescu: abordarea lui Baconschi e neinspirată şi injustă

Catalogată drept "presiune" sau "ameninţare diplomatică", reacţia lui Baconschi este susţinută, cu anumite reticenţe şi de către eurodeputaţii PDL.

l Prim-vicepreşedintele democrat-liberal, Theodor Stolojan, caracterizează poziţia lui Baconschi drept o cutumă la nivelul negocierilor de la Bruxelles, dând exemplul Marii Britanii, care sub mandatul lui Margaret Thatcher a blocat deciziile UE, pentru a obţine o contribuţie mai scăzută la bugetul european. "În negocieri, în diplomaţie se creează şi anumite presiuni, apar şi diverse ameninţări de genul «uite ce am putea face şi noi!».

Germania este o mare susţinătoare a aderării Croaţiei, deci România poate crea o anumită presiune sau o ameninţare, arătând ce poate face, dacă şi alţii fac la fel.

Ceea ce spune Baconschi s-a mai practicat şi până acum, însă eu cred că o asemenea abordare ne poate pune într-o lumină defavorabilă, pentru că ni se poate răspunde şi nouă la fel în alte probleme pe viitor", a explicat, pentru gândul, Theodor Stolojan, subliniind, la rându-i, că România şi-a îndeplinit condiţiile pentru aderarea la Schengen: "Din păcate, din punctul de vedere al Franţei şi Germaniei acest mecanism pe problema justiţiei şi corupţiei nu este îndeplinit în cazul României. Ei s-au legat de acest pretext". Ieşirea la rampă a lui Baconschi nu i-a determinat, însă, pe toţi eurodeputaţii PDL să-şi exprime punctul de vedere.

l Cristian Preda a refuzat să co-menteze declaraţiile ministrului de Externe, precizând doar că România nu ar trebui să privească pătimaş atitudinea celor două state: "Franţa şi Germania trebuie văzute ca ţări partenere, nu ca ţări concurente şi cu atât mai puţin ca adversare".

O reacţie mult mai tranşantă a venit dintr-o altă zonă a puterii: cea a UNPR, care prin Cristian Diaconescu, cel care l-a precedat pe Baconschi la şefia Externelor, a catalogat drept "neinspirată" şi "injustă" acţiunea şefului MAE. "Abordarea conform căreia România ar putea condiţiona, din perspectiva Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, este neinspirată, contraproductivă şi injustă faţă de o ţară prietenă şi o naţiune cu vocaţie europeană.

Consider că vocaţia europeană a oricărei ţări nu trebuie să devină subiect de negociere şi cu atât mai puţin atunci când vorbim despre Croaţia.

Croaţia nu se face vinovată în niciun caz de felul în care am ştiut noi să ne gestionăm problemele de migraţie în zona occidentală a Europei şi nici de felul în care am reuşit să îi convingem pe occidentali de performanţele României", se arată într-un comunicat de presă semnat de către preşedintele de onoare al UNPR.

Citește și: