Andreea OFIŢERU
9216 vizualizări 25 ian 2015

La doi ani de la aprobarea proiectului, în care Primăria Capitalei va investi 75 milioane de euro, pasajul de la Piaţa Presei Libere din Bucureşti se apropie de finalizare.

„Pereţii mulaţi sunt executaţi în propoţiie de 82%. Planşeele sunt executate în proporţie de 75%. Se execută în  acest moment săpătura subterană (sub plansee), urmată de definitivarea radierului şi turnarea asfaltului în luna aprilie în funcţie de condiţiile meteo”, a spus Dana Ioaniţescu Ristea, reprezentanta firmei Apolodor, firma care execută proiectul, într-un răspuns pentru gândul.

Mediafax Foto//Marius Dumbrăveanu

Reprezentanţii Apolodor spun că pasajul subteran de la Casa Presei va prelua 1700 de autovehicule pe oră, autovehicule pe care le va distribui pe sensurile Mărăşti şi Bulevardul Kiseleff către Arcul de Triumf.

Întregul proiect va avea o lungime totală de 1.134 m. De asemenea, partea carobabilă va avea o lăţime de 8,8 metri pe pe ramura Kiseleff, unde vor exista două benzi, şi o lăţime de 5,5 metri pe ramura Mărăseşti.

Mediafax Foto//Marius Dumbrăveanu

Pentru că în zonă se lucrează şi circulaţia este restricţionează, cei mai afectaţi sunt şoferii care intră sau ies din Bucureşti.

„Circul foarte mult pe DN1 şi întotdeauna se fac cozi kilometrice. Acum e mai bine că e frig şi sunt mai puţine maşini, dar am stat şi 45 de minute în trafic”, spune Florin Tudorache, unul dintre şoferii care intră zilnic în Bucureşti.

„Cel puţin de la Băneasa până aici e foarte aglomerat. Cred că va fi mai bine cu pasajul asta. Eu vin zilnic de la Periş, dar e foarte aglomerat”, a spus Marius Bolboacă, unul dintre şoferii de microbuz.

Proiectul lucrării

Potrivit proiectului, pasajul de la Piaţa Presei Libere va avea o lungime de 700 de metri, iar accesul în vasaj se va face din direcţia Ploieşti-Băneasa. La iesirea din pasaj, şoferii vor avea două opţiuni ca să-şi continue drumul: fie spre Bulevardul Kiseleff - Arcul de Triumf, fie spre Bulevardul Mărăşti - Expoziţiei.

Proiectul prevede şi construcţia unui pasaj pietonal care va face legătura între Piaţa Presei Libere şi Parcul Herăstrău, călătorii având acces mai uşor la mijloacele de transport în comun.

Pasajul de la Piaţa Presei Libere a fost aprobat în urmă cu doi ani, atunci când consilierii municipali au Pieţei Presei Libere au spus că  trebuie construit un pasaj rutier în zona Pieţei Presei Libere pentru că  că aici se întâlnesc fluxuri importante de vehicule şi pietoni, precum şi linii de transport public foarte aglomerate.

În total, Primăria Capitalei va  investi 75 milioane de euro pentru proiectul prin care să fluidizeze traficul rutier din zona Pieţei Presei Libere. Proiectul a fost atribuit consorţiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare şi Infrastructura şi SC Consitrans SRL.

Mediafax Foto//Marius Dumbrăveanu

Iniţial, proiectul prevedea şi o parcare subterană, la care s-a renunţat , locul acesteia fiind luat de o parcare de suprafaţă cu peste 800 de locuri cu plată, pe terenurile care aparţin primăriei.

Pasajul de la Piaţa Presei Libere a fost contestat încă de la început de către arhitecţii de la Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti, care au spus că pasajul rutier de la Casa Presei este inutil funcţional. Arhitecţii i-au trimis primarului un memoriu în care îi explicau de ce cred ei că pasajul nu este funcţional.
ntr-un memoriu trimis la primărie arhitecţii arată că în zona Pieţei Presei Libere nu există blocaje majore ale circulaţiei.„Admiţând că ele există sau vor exista, extinderea pasajului spre Şoseaua Kiseleff nu va face altceva decât să le deplaseze către sud, spre Piaţa Victoriei”, arată arhiecţii.

Aşa arată Pasajul Presei Libere în proiectul Primăriei Capitalei

„Soluţia eliminării blocajelor nu poate fi cea a construirii de pasaje direcţionate către centru, ci cu totul alta: la nivel local prin optimizarea ciclului de semaforizare şi la nivel de ansamblu prin disiparea fluxului de trafic venind din exterior prin distribuirea pe inele”, susţineau arhitecţii. Ei spun că noul pasaj agresează patrimoniul istoric.

„Şoseaua Kiseleff, ca şi bulevardele Aviatorilor şi Prezan, compun, împreună cu zona de parcuri pe care o traversează, un ansamblu monumental de mare valoare al Bucureştiului. Este un tip de compoziţie urbană practicat mai cu seamă la sfârşitul secolului XIX-lea în mari oraşe ale Europei, dar şi în America de Nord”, au spus arhitecţii.

Aşa arată Pasajul Presei Libere în proiectul Primăriei Capitalei

Editor imagine: Florin Despa

Imagine: Cristian Tomoială
 

Citește și: