Gandul.info
Andrei Luca POPESCU
4789 vizualizări 20 iun 2013

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care asigură banii pentru prima tranşă, de 97 de milioane de euro, din contractul de achiziţie a celor 12 avioane F-16 second-hand de la Forţele Aeriene din Portugalia. Banii vor proveni din sumele încasate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru vânzarea frecvenţelor radio folosite de companiile de comunicaţii pentru Internetul mobil de mare viteză 4G, folosite până recent de Armată.

Ministerul Apărării va depune miercurea viitoare, în plenul Parlamentului, un proiect de lege privind achiziţia de avioane multirol, care va include şi graficul de plăţi către partea portugheză, precum şi detaliile tehnice ale contractului, au declarat surse oficiale, pentru gândul. Rolul ordonanţei de urgenţă a Guvernului, emisă astăzi, a fost doar să asigure banii pentru prima tranşă către Portugalia.

Costul total al contractului de achiziţie de avioane F-16 upgradate la modelul Block 40 va fi de 628 de milioane de euro, bani care vor fi plătiţi în tranşe eşalonate pe 5 ani, începând din 2013, a explicat pentru gândul generalul (r) Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării şi cel care a demarat negocierile cu Portugalia, în 2012. Astfel, ministrul Apărării Mircea Duşa a reuşit să se încadreze în banii estimaţi anul trecut pentru acest contract – aproximativ 670 de milioane de euro.

„În suma respectivă intră şi pachetul logistic, şi instruirea piloţilor, pregătirea echipamentelor de zbor şi piesele de schimb. Banii vor fi suportaţi de bugetul Apărării, care va fi suplimentat cu 0,3% pe an, aşa cum s-a aprobat în CSAT”, a mai explicat Dobriţoiu pentru gândul.

Primele avioane F-16 portugheze vor ajunge în România în 2015, livrarea urmând să se încheie în 2017.

Statul a scos la vânzare frecvenţele pentru Internet 4G de mare viteză

La sfârşitul anului trecut, Ministerul Apărării Naţionale a convenit cu ANCOM să primească peste 234 de milioane de euro, sumă care să compenseze eliberarea a patru benzi de frecvenţe radio folosite parţial de Armată. Benzile respective – 830-862 de megaherţi, 1.747,5-1.785 de megaherţi, 1.842,5-1.880 de megaherţi şi 2.500-2.690 de megaherţi urmează să fie folosite de companiile de telecomunicaţii pentru implementarea Internetului mobil de mare viteză 4G.

Din această sumă, MApN a primit până acum aproximativ 30 de milioane de euro, de la ANCOM, restul de bani urmând să fie primiţi din taxele de licenţă plătite de companiile de telecomunicaţii. Prin ordonanţa de urgenţă de astăzi, Guvernul redirecţionează 97 de milioane de euro din aceşti bani, încasaţi de ANCOM de la companiile de telecomunicaţii, direct către un capitol de buget al MApN destinat achiziţionării de avioane multirol. Practic, a fost îndeplinită o formalitate de alocare a fondurilor bugetare, cărora nu li se putea schimba destinaţia din mers, de către Apărare.

Frecvenţele de radio respective erau folosite de Armată pentru serviciile de radionavigaţie aeronautică, pentru comanda forţelor armate şi pentru supravegherea spaţiului aerian al României. Schimbarea destinaţiei lor a presupus mutarea tuturor programelor electronice existente în alte frecvenţe.

Pe 24 septembrie 2012, ANCOM a anunţat rezultatele licitaţiei pentru frecvenţele radio care vor fi folosite la implementarea Internetului 4G în România. Acestea au fost câştigate de Cosmote, Orange, Vodafone, RCS&RDS şi 2K Telecom, care vor plăti statului român peste 682 de milioane de euro.

Astfel, Vodafone România va plăti 228,52 milioane euro, Orange România 227,14 milioane euro, Cosmote România 179,88 milioane euro, RCS&RDS 40 milioane euro, iar 2K Telecom 6,6 milioane de euro.

Cum a ajuns România să cumpere avioane F-16 din Portugalia, nu din SUA

Epopeea achiziţionării de avioane multirol pentru a suplini vechile MiG-uri 21 Lancer durează din 2008. Guvernul României a ajuns însă în 2012 pus în faţa unui ultimatum: Portugalia era singurul stat care mai era dispus să scoată la vânzare avioane F-16. Portughezii erau împinşi să recurgă la acest gest, care le diminuează capacităţile armate aeriene, pentru a acoperi o parte din imensa datorie publică cu care se confruntă ţara (Portugalia face parte din grupul PIGS – ţările UE cu cea mai mare datorie suverană).

Tot în 2012, România avea o ofertă de F-16 şi din partea Olandei, însă tranzacţia a picat pentru că Guvernul român nu a putut să se mişte suficient de repede cu negocierile, iar olandezii au vândut aparatele către Iordania. De altfel, propunerea olandezilor a venit în plin scandal privind opoziţia faţă de aderarea României la Schengen.

Anterior, România încheiase în 2010 un acord cu SUA, pentru furnizarea de 48 de avioane F-16, jumătate second-hand, jumătate noi. Prima tranşă de 24 de aparate second-hand ar fi costat România 1,3 miliarde de dolari. Avioanele F-16 second-hand ar fi urmat să fie livrate gratis de Garda Naţională din SUA, banii fiind destinaţi pentru modernizarea şi echiparea completă a avioanelor respective, asistenţa tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniţia, armamentul, transportul şi adaptarea infrastructurii de la sol. Piloţii români şi personalul tehnic urmau să fie instruiţi în baze militare americane, la standardele US Air Force.

“Dotările tehnice ale avioanelor din SUA erau sub nivelul de dotare a celor achiziţionate din Portugalia”, a explicat Corneliu Dobriţoiu pentru gândul de ce a fost abandonat acordul cu americanii.

Totodată, Guvernul României, condus la vremea respectivă de Emil Boc (PDL), nu a putut să asigure banii pentru acest contract, deşi acordul cu americanii fusese bătut în cuie până la nivel de calendar de plăţi.

A doua etapă a acordului cu SUA privind F-16 presupunea achiziţia altor 24 de aparate multirol, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziţie şi nici cât urma să coste.

Iniţial, în 2008, România şi-a anunţat intenţia să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generaţia a 4-a, şi era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziţie.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării şi au purtat negocieri şi prezentări la Bucureşti. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorţiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon şi Dassault (Franţa) cu modelul Rafale.

În urma discuţiilor politice de la Bucureşti, care ţineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligaţiile operaţionale din NATO, dar şi de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiţii geostrategice, a devenit evident că preferaţii erau americanii şi modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Preşedinţia, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanţii din Europa şi favorizează producătorul din SUA.

Singurul concurent real al F-16 era modelul suedez Gripen. Saab oferea un model nou-nouţ României, dar venea şi cu o ofertă de “offset” net superioară faţă de cea americană – investiţii în industria românească. Modelul suedez pierdea însă în faţa F-16 la capitolul “experienţă de luptă”, nefiind folosit în misiuni de război reale, ci doar la exerciţii tactice, de către forţele aeriene care l-au achiziţionat.

Google

Citește și: