Petriana Condrut
3039 vizualizări 20 nov 2018

Un răspuns ar putea fi acela că, oricât de fake ar fi ştirea, va aduce audienţă sau publicitate, iar pericolul unei sancţiuni este redus. Dovadă sunt dosarele clasate sau aproape de finalizare de la DIICOT şi faptul că nu s-a întâmplat nimic acolo unde cei care au născocit ştirea falsă nu au mai vrut să colaboreze cu autorităţile române.

De cealaltă parte, în România aceste ştiri se transformă în anchete ale procurorilor, audieri, expertize şi iar audieri.

Traficanţii de arme de la “Sky News”, un dosar aproape de finalizare

Dosarul Sky News este aproape de finalizare, declară surse judiciare pentru Mediafax. Cercetările au început după ce, în 2016, Sky News difuzează un material amplu despre traficanţii de arme şi redau întâlnirea dintre jurnalişti şi doi traficanţi români, undeva în zona judeţului Bistriţa Năsăud.

După luni de negocieri, echipa Sky News pretinde că ar fi fost direcţionată către o zonă izolată din România, pentru a se întâlni cu membrii unui grup de traficanţi de arme. "Nu există niciun subtrefugiu aici. Ştiau că suntem o organizaţie de presă care doreşte să ilustreze că obţinerea unei arme este un proces relativ uşor şi credeau că urma să cumpărăm arme. Nu am făcut-o, ceea ce a făcut ca problemele să fie puţin mai complicate. Ideea este că lor nu le păsa cine suntem, atât timp cât eram dispuşi să plătim. În timpul întâlnirii au spus clar că vor vinde absolut oricui: spărgători de bănci, criminali în masă sau terorişti, nefăcând nicio distincţie", se arată în reportajul Sky News.

Reportajul detaliază cum jurnaliştii i-au urmat pe traficanţi într-o pădure unde nu era semnal la telefon, iar acolo s-au oprit pe o pajişte.

"Le aducem din Ucraina cu muniţia, câte vreţi", a spus unul dintre ei, iar în filmare se vorbeşte despre AK47, cea mai vândută armă din arsenalul traficanţilor. "Graniţele deschise ale UE înseamnă că arme precum AK-47 pot fi trimise cu uşurinţă cumpărătorilor din vestul Europei" spune jurnalistul.

Materialul video ridica semne de întrebare încă de la difuzare, deoarece traficanţii s-au lăsat filmaţi pe tot parcursul întâlnirii fără a avea vreo reţinere. Nu era clar nici de ce în filmare se vorbeşte despre armele AK47 dar pe înregistrare apare doar o puşcă pentru lunetişti.

Imediat, DIICOT începe o anchetă, iar la scurt timp, procurorul şef de la acea vreme, Daniel Horodniceanu, a dezvăluit că totul este un scenariu bine pus la punct de către Sky News.

Cu toate aceste, postul de televiviziune menţine reportajul. Şi nici colaborarea cu autorităţile nu a fost una de succes. “Am trimis comisia rogatorie acolo. Nu s-a dat curs. Nu am avut o colaborare efectivă cu autorităţile britanice, din motive pe care aceştia le-au invocat în momentul în care au respins comisia rogatorie internaţională. În acest moment, procurorul de caz discută cu apărătorii celor doi inculpaţi români care doresc să facă acordul de recunoaştere a vinovăţiei”, a declarat, Daniel Horodniceanu, în 6 februarie 2018.

 

 

Ouăle Kinder asamblate de săracii României

Un alt subiect de mare interes pentru presa din străinătate a fost modul în care copiii săraci din România asamblează ouăle Kinder. În 2016, The Sun a publicat imagini cu o familie săracă ce stătea în jurul a sute de ambalaje de ouă Kinder şi muncea de zor. Printre cei care lucrau erau copii mici, care ar fi fost plătiţi cu aproximativ un leu pe oră pentru a construi jucăriile-surpriză.

Imediat a început o anchetă şi în acest caz, şi din nou ieşit la iveală că povestea nu era reală. “Concluziile Biroului Teritorial din Satu Mare au fost că părinţii minorilor, aşa cum au fost aceştia descrişi în articolul jurnaliştilor englezi, nu au exercitat niciun abuz asupra copiilor lor, care să pună în primejdie viaţa, securitatea fizică a acestora, ba chiar, din anchetă a rezultat că se ocupă şi că sunt responsabili de creşterea şi educarea copiilor. Este doar un alt articol tendenţios al jurnaliştilor englezi referitor la persoane din România. (...) Noi nu avem autoritate asupra cetăţenilor străini care comit fapte în afara României, decât dacă au victime cetăţeni români. Aici, probabil că este la latitudinea persoanelor incriminate în articolul din ziar dacă vor să facă sau nu un demers judiciar împotriva jurnaliştilor", spunea acelaşi Daniel Horodniceanu.

La acea vreme, Timea Jurj, despre care tabloidul britanic a susţinut că îşi foloseşte copiii minori pentru a asambla ouă Kinder, declara că a căzut în capcana jurnali;tilor britanici:

”Nu e nimic adevărat din ce au scris cei de la ziarul din Anglia. A fost o înscenare, ziariştii respectivi i-au pus pe copii să stea cum vor ei, le-au zis să facă o poză şi cu mine. Şi din poză se vede cum copiii zâmbesc şi că stau la o poză. Nici vorbă să fi lucrat şi ei la asamblat ouăle Kinder sau că eu i-aş fi exploatat. Ziariştii din Anglia mi-au spus că vor să promoveze ouăle Kinder pentru că în Anglia sunt foarte scumpe şi vor să se vadă cum se fac acestea, de la început până la sfârşit. Am căzut în capcana lor. Şi pentru că avem copii minori au venit aceste acuzaţii, şi nu au mers la alte familii care nu au copii şi fac acelaşi lucru, pentru că nu i-a interesat”, a spus la acea vreme Jurj.

În 13 aprilie 2017 dosarul a fost clasat.

 

Picasso, ascuns la tulpina unui copac din Tulcea

Ultima poveste este cea a tabloului de Picasso ascuns la rădăcina unui copac din Tulcea. Pictura, care valorează 800.000 de euro, a fost furată, alături de alte şase tablouri, în 2012, dintr-un muzeu din Olanda, de nişte români.

La audierile din 2013, mama unuia dintre tineri a declarat că a ars tablourile pentru a şterge orice urmă.

Şi totuşi, sâmbătă, tabloul ”Tete D'Arlequin” al lui Picasso (unul dintre cele şase furate) a apărut la rădăcina unui copac din Tulcea. L-a găsit Mira Feticu, o scriitoare de origine română, care trăieşte în Olanda şi care primise indicii printr-o scrisoare anonimă. Interesată de subiect (a scris o carte despre furtul secolului), femeia a venit în România şi a găsit tabloul.

La nici 24 de ore, s-a aflat adevărul. Era o farsă pregătită de doi producători de teatru din Belgia, care promovau o piesă de teatru. Aceştia au îngropat tabloul la data de 31 octombrie 2018, în pădurea din Tulcea, iar în ziua următoare au trimis şase scrisori anonime.

Producătorii şi-au anunţat ulterior victimele prin e-mail că mesajul a fost o farsă, inspirată dintr-o piesă de teatru numită „Copia adevărată”, care a avut premiera săptămâna trecută la Anvers.

Raluca Cristiana Botea a fost unul dintre procurorii care au investigat, în România, ceea ce a fost supranumit "furtul secolului", vorbeşte acum despre farsă şi ce riscă autorii ei:

"Aparenţa unui tablou original a fost foarte mare. Din punctul meu de vedere, orice cercetare ar avea loc vizând gluma, care a pus în mişcare aparatul investigativ român, trebuie sa pornească de la intenţie. Dacă a fost săvâşită o faptă cu intenţia de a pune în mişcare aparatul de investigaţie sau în scop publicitar pentru ca orice infracţiune poate fi comisă din culpă sau cu intenţie. Nu toate infracţiunile din culpă sunt însă sancţionate penal, deci dacă a fost doar o glumă, din punctul meu de vedere, nu văd ce sancţiune penală ar putea atrage. Dacă însă intenţia a fost clară de a induce în eroare organele de anchetă, atunci lucrurile se schimbă", a explicat pentru Mediafax, Raluca Cristiana Botea.

 

Citește și: