Mădălina CHIŢU
Elvira Gheorghita
Alina Novaceanu - Mediafax
367 vizualizări 27 iun 2013

O nouă listă de medicamente compensate va fi stabilită de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii de la începutul anului viitor. Anunţul a fost făcut de Eugen Nicolăescu, în cadrul conferinţei „Mediafax Talks about Health Reform”.

Şeful de la Sănătate a precizat că până la sfârşitul anului, va fi reevaluată actuala listă, pentru a se decide ce medicamente mai rămân şi care vor fi adăugate. "De la 1 ianuarie 2014 vom da o listă nouă a medicamentelor compensate care să aibă ultima viziune şi reactualizare", a spus ministrul.

Românii sunt trataţi cu medicamente compensate lansate acum 5 ani

Pentru ca un pacient român să beneficieze de un tratament compensat de ultimă generaţie trebuie să aştepte 5 ani. Acestea sunt datele ultimului raport dat publicităţii de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Raportul mai arată că, în România, pacienţii nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa după anul 2007, ceea ce îi situează pe ultimul loc în clasamentul european din acest punct de vedere. În prezent, au trecut deja mai mult de 1.800 de zile din momentul în care medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns încă la pacienţii români care beneficiază de tratament compensat.

Ce se întâmplă în Europa

Faptul că românii se tratează cu medicamente lansate acum 5 ani clasează ţara noastră pe ultimul loc în rândul europenilor la capitolul accesul pacienţilor la medicamente compensate de ultimă generaţie. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) arată că în timp ce românii trebuie să aştepte 5 ani până când vor beneficia de tratamente compensate noi bolnavii din Marea Britanie şi Germania beneficiază de medicamentele noi imediat după ce acestea au fost autorizate.

Raportul mai arată că în Belgia pacienţii trebuie să aştepte 392 de zile, în Portugalia - 349 de zile, în Spania - 349 de zile, Italia - 326 de zile, Franţa - 289 de zile, Slovacia - 255 de zile, Finlanda - 211 de zile, Suedia - 206 de zile, Olanda - 196 de zile, Grecia - 188 de zile, Norvegia - 175 de zile, Irlanda - 157 de zile, Elveţia - 140 de zile, Danemarca - 125 de zile şi în Austria 88 de zile.

De câţi bani are nevoie sistemul sanitar din România

În cadrul conferinţei mai sus menţionate Nicolăescu a mai vorbit şi despre faptul că România are nevoie de miliarde de euro pentru ca infrastructura sistemului sanitar să fie una acceptabilă, bani de care ţara noastră nu dispune.

„E nevoie de multe miliarde de euro pentru a avea o infrastructură la nivel acceptabil, România nu poate să-şi permită aşa ceva, voi suporta eu şi Guvernul toate criticile mass-media. Ăştia sunt banii pe care îi are România, alţi bani nu avem de unde să aducem. Sigur, noi vom încerca şi vom face toate eforturile ca banii din sănătate să fie utilizaţi cât mai chibzuit, să fie feriţi de fraude, să fie duşi acolo unde este nevoie”, a spus şeful de la Sănătate.

El a arătat că în acest moment se centralizează necesarul transmis de toate spitalele din ţară şi se va face pentru anii 2014-2016 prioritizări, arătând că prioritatea numărul unu este boala oncologică. „Prioritatea numărul unu este boala oncologică. Trebuie să facem pentru asta eforturi mari de investiţii, încercăm să vedem care sunt cele mai necesare investiţii în domeniu, să facem licitaţii, acordul cadru pe câţiva ani şi apoi să ne străduim pe bugete prin contracte subsecvente anuale să completăm necesarul de investiţii”, a mai spus Nicolăescu.

Ce reduceri se fac în ministerul Sănătăţii 

La începutul anului premierul Victor Ponta a cerut tuturor membrilor Guvernului să ia măsuri prin care să reducă cheltuielile cu personalul cu 15%. În consecinţă, Nicolăescu a decis că va reduce numărul de posturi din minister (MS) şi direcţiile de sănătate publică (DSP), dar în niciun caz din unităţile sanitare. În cazul unităţilor sanitare, politica de personal rămâne aceea din 2012 când la un medic sau asistent care pleacă se angajează câte un altul, a precizat Nicolăescu.

„Ordonanţa de urgenţăm adoptată ieri (nr. miercuri) de Guvern face menţiunea că pentru unităţile sanitare nu se aplică prevederea de blocare a posturilor vacante şi nici de reducere a numărului de personal. Orice unitate din sistemul sanitar, cu excepţia MS şi DSP-urilor. Aici ( MS şi DSP-uri, n.r.) suntem obligaţi să reducem toate posturile vacante şi să reducem, personal existent cu 4 la sută. Dar ce înseamnă unităţi sanitare, nu. Deci, cu alte cuvinte, neaplicându-se ordonaţa de blocare de posturi şi de reducere a numărului de personal în unităţile sanitare oricând posturile pot fi scoase la consurs, deci pot fi ocuparte”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Citește și: