Biro ATTILA
Andrei Luca POPESCU
1779 vizualizări 12 dec 2013

Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat joi seara, la Gândul Live, că modificările aduse Codului Penal de parlamentari, prin care aceştia îşi cresc imunitatea, vor aduce un raport de ţară României nu tocmai favorabil.

Principalele declaraţii ale Laurei Codruţei Kovesi la Gândul Live:

Am aflat din spaţiul public aceste modificări. Nu am fost consultată.

Consecinţele sunt destul de grave pentru infracţiunile de corupţie comise de parlamentari. Ei ar fi scoşi din sfera persoanelor care pot fi cercetate pentrui fapte de corupţie.

Noi avem peste 28 de dosare trimise la instanţă în care senatori sau deputaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

DNA a trimis în instanţă peste 100 de dosare cu primari cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Aş spune că nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii. Un magistrat când este trimis în judecată, este suspendat din funcţie, în timp ce parlamentarii merg în continuare şi votează legi. Un parlamentar condamnat pentru fapte de corupţie a mers să voteze această lege, iată un exemplu.

De ce un procuror sau un poliţist poate fi cercetat, iar un senator sau un deputat nu poate fi cercetat?

Dacă un senator sau deputat comite o infracţiune minoră, poate fi cercetat. În schimb dacă primeşte 500.000 de euro mită sau 300.000 de euro să voteze o lege, nu poate fi cercetat.

Nu a fost o dezbatere publică, proiectul nu a fost publicat pe site. Cred că ar trebui să fim consultaţi, pentru că noi suntem primii care aplicăm această lege.

Ca să începi urmărirea penală pentru un ministru, trebuie să primeşti aprobare de la Parlament, iar din acel moment practic investigaţia devine publică. Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor.

Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală, care ne cere să fie începută urmărirea penală, înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că ulterior interceptarea devine inutilă.

Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil.

Nu avem deocamdată un punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei pe această problemă. Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile.

Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva "Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!". Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor.

Dacă au existat atâtea reacţii din partea ambasadelor, cred că o astfel de modificare are impact şi pentru felul în care colaborăm cu autorităţile judiciare străine. S-ar putea să avem probleme cu extrădările. Să presupunem că o anchetă internaţională de corupţie ajunge la un parlamentar român. Pentru a exista o extrădare e nevoie ca fapta să fie dublu incriminată, iar la noi nu ar mai fi incriminată.

Din perspectiva benchmark-urilor, nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine. Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de ţară favorabil.

Ar fi un dezastru să desfiinţezi DNA, o instituţie care şi-a demonstrat eficienţa. Unificarea cu DIICOT este ca atunci când faci o combinaţie între mere şi pere. Un principiu este specializarea procurorilor, dacă vrei să sprijin cele două structuri, trebuie să le întăreşti, nu să le combini. Cred că principala miză este desfiinţarea unor posturi de conducere.

Despre schimbarea din funcţie a procurorului Lucian Papici: Nu poţi să revoci pe cineva fără nicio explicaţie, doar pentru că a îndrăznit să îşi facă treaba. A fost un semnal extrem de prost pentru procurori.

Ce i-ar spune unui parlamentar: Să nu voteze niciodată un astfel de proiect de lege, dacă legea va fi reîntoarsă de preşedinte.


Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, solicită rediscutarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul penal şi propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei "superimunităţi" a parlamentarilor.

Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache este omul care se ocupă În Parlament de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD

Citește și: