Andrei Luca POPESCU
19425 vizualizări 10 feb 2016

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a cerut demisia preşedintelui ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, şi a vicepreşedintelui ANAF, Mihai Gogancea-Vătăşoiu.

„Fiscul este una dintre cele mai importante instituţii din România, iar conducerea sa trebuie să fie mai presus de orice suspiciune. În această situaţie, în care preşedintele şi vicepreşedintele ANAF sunt puşi sub acuzare, este normal să le cer demisia. Asupra integrităţii conducerii ANAF nu trebuie să existe nici o urmă de îndoială. Le-am cerut demisia celor doi pentru că, în poziţiile pe care le deţin, nicio suspiciune nu este acceptabilă din perspectiva integrităţii pe care ANAF, ca instituţie, o reclamă", a declarat Dragu într-un comunicat de presă.

„Avem în vedere mai multe variante pentru conducerea ANAF şi urmează să luăm o decizie cât de curând posibil", a mai spus ministrul.

Gelu Diaconu şi Mihai Gogancea Vătăşoiu, preşedintele respectiv vicepreşedintele ANAF, sunt acuzaţi de procurorii DNA de abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorilor.

Cei doi sunt acuzaţi că, în contextul intervenţiei lui Mădălin Voicu în numele lui Nicolae Păun, au emis două circulare (în 7 ianuarie 2015 şi 8 mai 2015), care au avut ca efect faptul ca persoanele angajate prin convenţii civile false la Asociaţia Partida Romilor şi care fuseseră notificate de către organele fiscale că figurează cu debite restante aferente contribuţiei de asigurări de sănătate pentru anul 2012, să fie scutite de la plata acelor contribuţii. De asemenea, organele competente erau notificate că acele persoane nu aveau această obligaţie de plată, conform DNA.

DNA consideră că cele două circulare au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale, pentru că au dispus fie neîncasarea, prin necomunicare sau stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012, fie neluarea măsurilor pentru încasarea contribuţiilor, în cazul deciziilor deja comunicate.

Procurorii DNA îl acuză pe deputatul Nicolae Păun, preşedintele Asociaţiei Partida Romilor Pro Europa, de folosirea de documente false pentru obţinerea de fonduri europene, de schimbare a destinaţiei fondurilor europene, de deturnare de fonduri, spălare de bani, efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, de cumpărare de influenţă şi influenţare a declaraţiilor martorilor.

La rândul său, deputatul PSD Mădălin Voicu este acuzat de DNA de trafic de influenţă, fals în declaraţii şi spălare de bani.

Procurorii DNA arată că în perioada 2010-2013, Partida Romilor condusă de Nicolae Păun a implementat în toate judeţele din România proiectul „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, finanţat din fonduri europene. Scopul proiectului era să creeze 200 de locuri de muncă şi să implice în antreprenoriat social peste 3.000 de persoane din grupuri defavorizate. Proiectul prevedea ca aceste persoane să beneficieze de servicii şi activităţi care să le crească capacitatea de intrare pe piaţa muncii, să le crească gradul de informare şi să le motiveze să devină persoane active.

Cele 3.296 de persoane care au fost selectate nu aveau însă cunoştinţă că au fost incluse în acest program, arată DNA.

Când a fost semnat contractul, Nicolae Păun ar fi impus fiecărui angajat din cadrul proiectului ca, din salariul primit, să vireze 5% sub formă de donaţie organizaţiei Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”. Astfel, în contul deţinut de Asociaţia Partida Romilor „Pro – Europa” au intrat peste 428.000 de lei, în perioada septembrie 2010-decembrie 2013, conform DNA.

DNA mai arată că obiectivele proiectului european nu au fost realizate şi că majoritatea banilor (77%) au fost folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor proiectului. Spre exemplu, la cursurile de pregătire organizate la două hoteluri din Sinaia au participat doar 163 de persoane din cele peste 3.000 înregistrate în grupul ţintă al proiectului.

Procurorii DNA arată că, în proiectul „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, banii din cadrul proiectului ar fi fost însuşiţi ilegal, de comun acord cu Partida Romilor. Costurile proiectului au fost supraevaluate de Gheorghe Ivan (managerul proiectului), Vasilica Grigore (soţia sa, membru în echipa de conducere), Florentina Rotariu (responsabil financiar) şi Valentin Pepenel (coordonator naţional) şi au încasat următoarele sume de bani, în perioada septembrie 2010-aprilie 2014: 1,06 milioane lei (Gheorghe Ivan), 676.000 lei (Vasilica Grigore), 277.000 lei (Florentina Rotariu), 459.000 lei (Valentin Pepenel).

Prejudiciul stabilit de DNA pentru acest program este de 12,38 milioane lei, din care 10,89 milioane sunt fonduri europene şi 1,49 milioane sunt bani de la bugetul de stat.

Într-un al doilea proiect cu finanţare europeană, derulat de Partida Romilor tot în perioada 2010-2013, denumit „Acces pe piaţa muncii - O şansă pentru tine”, obiectivul era sprijinirea pentru integrarea socio-profesională şi accesul la o calificare relevantă pe piaţa muncii a şomerilor tineri, de lungă durată şi persoanelor inactive, cu focalizare pe cei de etnie romă, din 9 judeţe ale ţării (Alba, Bacău, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Mureş şi Vaslui). Programele de formare au fost: lucrător în construcţii, lucrător în izolaţii, zidar, pietrar, tencuitor, barman, bucătar, chelner, lucrător în comerţ, frizer, manichiurist – pedichiurist, conform DNA.

Din nou au fost selectate peste 3.000 de persoane. „A rezultat că unii dintre participanţi au urmat câteva ore de curs şi la final au primit un certificat de absolvire, precum şi sume de bani între 300 şi 600 de lei, în timp ce alte persoane, deşi s-au înscris la cursuri, nu au participat la niciun curs, dar au primit sume de bani între 300 şi 600 de lei sau nu au primit deloc”, arată DNA.

DNA consideră că plata acestor subvenţii a fost nejustificată şi că documentele nu le pot justifica. „Din probele administrate a reieşit că proiectul a fost lipsit de finalitate, cursurile s-au derulat haotic, insuficient, fără a se urmări instruirea temeinică a cursanţilor şi fără a se parcurge într-un mod relevant cele 360 de ore prevăzute de contractele de pregătire profesională, astfel că s-au irosit în mod nejustificat resursele financiare atrase din Fondului Social European şi din bugetul de stat, iar sumele acordate ca finanţare sunt neeligibile în integralitatea lor”, conform DNA.

Şi în acest proiect, angajaţii au fost obligaţi să doneze 5% din salarii către Partida Romilor, suma totală ajungând la peste 935.000 de lei.

Prejudiciul stabilit de DNA în cadrul acestui program este de peste 14,86 milioane lei.

În ambele proiecte, Nicolae Păun este acuzat că a determinat stabilirea grupurilor ţintă cu persoane fictive, că i-a determinat pe angajaţii din cadrul celor două proiecte să plătească un procentaj din salariul pe care îl încasau către Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”, cu titlu de donaţie (în total peste 1,36 milioane lei), că a întocmit şi semnat cererile de plată pentru cele două proiecte pe baza unor documente justificative ce nu corespund realităţii.

Prejudiciul total stabilit este de peste 24,22 milioane lei.

Cum a spălat Păun banii din proiecte europene

DNA mai arată că sumele alocate de la bugetul de stat, în cadrul acestor două proiecte europene, au fost obţinute pe nedrept, pe baza unor convenţii civile încheiate fictiv. Începând cu ianuarie 2015, pentru a ascunde aceste activităţi, Nicolae Păun ar fi promovat un proiect de lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice.

De asemenea, Păun ar fi făcut demersuri astfel încât ANAF să nu încaseze sumele aferente deciziilor de impunere emise către persoanele angajate în mod fictiv, în cadrul Partidei Romilor Pro Europa, în condiţiile în care romii incluşi în mod fictiv în proiecte au primit decizii de plata din partea ANAF, mai arată DNA.

Păun mai este acuzat că pentru a ascunde provenienţa banilor, a creat circuite financiare ca să dea o aparenţă legală cheltuielilor din cele două proiecte; a făcut, prin interpuşi, tranzacţii cu terenuri achiziţionate la preţuri subevaluate, însuşindu-şi apoi banii; a condus activitatea unei firme, obţinând chiar credite bancare şi întocmind acte financiare şi contabile.

Mădălin Voicu şi soţia sa, plătiţi de Păun

DNA mai arată că în perioada 2011-2015, Nicolae Păun l-ar fi plătit pe Mădălin Voicu cu sume fixe de bani, totalizând 217.300 de lei, precum şi un salariu lunar asigurat unei persoane din familia lui Mădălin Voicu, fără ca aceasta să presteze vreo activitate într-unul din proiectele derulate de Partida Romilor. În total, soşia lui Voicu, Carmen Olteanu a primit aproape 195.000 de lei salariu.

În schimbul acestor bani, deputatul Mădălin Voicu trebuia să intervină la funcţionari şi demnitari pentru a valida finanţarea proiectelor europene ale Partidei Romilor, să promoveze proiectul de lege privind amnistia contribuţiei la asigurările de sănătate a unor anumite persoane fizice şi în legătură cu neplata la ANAF a sumelor impuse către romii din proiectele lui Păun, mai arată DNA.

Mădălin Voicu nu a trecut în declaraţiile de avere aceste sume, deşi banii erau justificaţi ca „drepturi de autor” plătite de Partida Romilor. De asemenea, procurorii susţin că Voicu ştia de unde provin banii şi că sunt deturnaţi, pentru că soţia sa era angajată fictiv într-unul din aceste proiecte ale lui Păun.

Cum s-a dat de gol Nicolae Păun

În ce priveşte fondurile alocate de statul român în cele două proiecte europene, Partida Romilor, prin departamentul de contabilitate, ar fi întocmit mai multe convenţii civile false, care presupuneau angajarea unor persoane la Asociaţie, care să fie plătite cu aproximativ 1.500 de lei pe lună, sumă pe care aceştia nu au primit-o niciodată, arată DNA.

Pentru a întocmi aceste convenţii civile, Florentina Rotariu, responsabilul financiar al Partidei Romilor, s-a folosit de datele de identitate ale membrilor Partidei Romilor, care se aflau la sediul din Bucureşti al partidului.

Schema a fost dată de gol atunci când persoanele angajate în mod fictiv au primit acasă înştiinţări de plată de la ANAF şi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin care le erau impuse plata impozitelor datorate pe sumele pe care ar fi trebuit să le primească, arată DNA.

În acest context, Nicolae Păun a cerut subordonaţilor săi să adune deciziile de impunere de plată de la persoanele vizate şi să le transmită că situaţia se va rezolva şi că nu vor fi nevoite să plătească nimic la ANAF.

Păun ar fi încercat să influenţeze martorii, plătindu-i

Procurorii mai susţin că în perioada octombrie-decembrie 2015, Nicolae Păun a intrat în posesia listelor cu martori citaţi la DNA şi ar fi determinat mai multe persoane, „prin corupere”, în mod direct sau prin intermediari, să nu dea declaraţii sau să mintă în faţa procurorilor.

În dosar mai sunt urmăriţi penal Carmen Olteanu, soţia lui Mădălin Voicu, pentru spălare de bani, Gheorghe Ivan (managerul unuia dintre proiectele europene, pentru folosire de documente false pentru obţinerea de fonduri  europene, schimbarea destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri şi spălarea banilor), Vasilica Grigore (soţia lui Gheorghe Ivan, membru în echipa de management de proiect, pentru spălare de bani), Valentin Pepenel (coordonator naţional al proiectului, pentru spălare de bani), Iulian Costel Paraschiv (manager al celui de-al doilea proiect european, pentru folosire de documente false pentru obţinerea de fonduri  europene, schimbarea destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălarea banilor şi influenţarea martorilor), Bogdan Florin Paraschiv (pentru influenţarea martorilor), Irina Valeria Radu (manager general al Asociaţiei Partida Romilor, pentru  folosire de documente false pentru obţinerea de fonduri  europene, schimbarea destinaţiei fondurilor europene, deturnare de fonduri, spălarea banilor şi influenţarea martorilor) şi Florentina Rotariu (responsabil financiar, pentru aceleaşi infracţiuni).

Citește și: