Razvan Tupa
94 vizualizări 3 iul 2019

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a programat miercuri audierea managerilor instituţiilor de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în legătură cu ”pericolul subfinanţării principalelor instituţii de cultură din România, precum şi pentru identificarea soluţiilor de rezolvare a acestei situaţii dramatice”.

Ministrul Culturii Valer Breaz nu era prezent la începutul şedinţei Comisiei şi a anunţat prin intermediul unui mesaj primit de preşedintele comisiei că nu va ajunge în ciuda faptului că anterior confirmase prezenţa.

Virgil Niţulescu a vorbit în deschiderea şedinţei şi în calitate de reprezentant al Reţelei Naţionale a Muzeelor a prezentat situaţia în care se află ca pe un conflict între instituţiile de cultură şi Ministerul Finanţelor. Recunoscând faptul că bugetul pentru salarii a crescut cu 13,27%, faţă de anul 2018, a precizat că suma nu este suficientă până la sfârşitul anului. ”În schimb, bugetul pentru bunuri şi servicii a scăzut cu exact 33%”, a prezentat problema directorul de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Ţinând cont de creşterea preţurilor la utilităţi, Niţulescu arată că, de fapt, scăderea ar ajunge undeva la 37% faţă de bugetul pentru bunuri şi servicii faţă de 2018. ”Lovitura de graţie am primit-o la sfârşitul lunii mai, când toate instituţiile din subordinea ministerului am primit o informare prin care eram anunţaţi că deschiderea bugetară va fi de numai 40% din banii pe care urma să îi primim. În luna iunie, această deschidere a venit într-un procent de 44%”, a arătat Niţulescu, el însuşi fost funcţionar la Ministerul Culturii.

Andrei Dimitriu, Managerul Filarmonicii „George Enescu”, a arătat că în cadrul întâlnirii de marţi, de la Guvern, miniştrii culturii şi de finanţe au stabilit că până luni se vor anunţa valorile prevăzute pentru rectificarea bugetelor. ”Problema este cum împărţim banii. Filarmonica are salariile convenabile pentru nivelul din România. Nu la acest capitol discutăm, ci la cel de funcţionare. E nevoie de o gândire inteligentă de redistribuire a sumei care revine Ministerului Culturii”, a spus şeful de la Ateneul Român.

”Discuţia e un inventar de probleme. Dar pe mine mă interesează problema practică... problema esenţială pentru România este să se stabilească nişte priorităţi şi câteva instituţii să poată funcţiona la nivelul exigenţelor europene. O axiologie care operează în Europa civilizată. Mie îmi este foarte clar că dacă noi, toţi directorii vom rămâne într-un conclav să hotărâm, va fi un dezastru. Există riscul ca subfinanţarea culturii să ne arunce în zona căminului cultural”, a arătat Andrei Dimitriu pentru MEDIAFAX.

Paula Popoiu, directorul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, a spus ”acum mă aflu în situaţia în care nu putem plăti servicii de pază, servicii de întreţinere, anti-incendiu (...). Am cerut acelaşi buget de anul trecut, nu am cerut nimic în plus. Dar când afli că ţi se dă cu 30% mai puţin decât deja ţi s-a tăiat ajungi să te gândeşti că trebuie să închizi şi să trimiţi oamenii acasă. Salariile au crescut conform legii nu altfel. Nu e vorba de mofturi, de oameni care doresc să fie mai bine plătiţi ci de oameni care doresc să protejeze patrimoniul”. În afara sumei scăzute pentru bunuri şi servicii, directorul de la Muzeul Satului a arătat că o discuţie trebuie purtată şi în ceea ce priveşte situaţia disperată a investiţiilor: ”de trei ani de zile noi nu primim niciun ban la investiţii”.

În timpul întâlnirii, Paula Popoiu a anunţat că muzeele judeţene de etnografie intră în grevă în semn solidaritate cu situaţia instituţiilor din subordinea Ministerului Culturii.

Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, a insistat asupra faptului că ”bugetul a devenit operaţional în instituţiile noastre la mijlocul lui mai, când trebuia să vină din ianuarie. Am rămas cu toţii datori la firme. Cum nu avem corp de tehnicieni îndestulător pentru cele şapte săli, necesarul de personal a fost de 850 de posturi. În 2019 avem 480 de posturi”. Obligaţi să semneze şi să îşi asume răspunderea că vor asigura cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a instituţiei pe tot parcursul anului financiar. ”Suntem în situaţia să apară penalităţi de întârziere, cine va plăti?” a întrebat Ion Caramitru. ”Toţi suntem nişte infractori. Noi suntem buni de plată”, a spus directorul Teatrului Naţional Bucureşti. ”A fost, aş putea spune, un mic şantaj. Suntem în culpă, penală până la un moment dat”.

Călin Dan, de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană a precizat faptul că discuţia avută marţi cu primul ministru şi cu ministrul de finanţe a fost mutată către rectificările bugetare fără să existe siguranţa că aceste rectificări vor salva instituţiile sau este vorba numai despre o altă amânare a găsirii unei soluţii.

Beatrice Rancea a arătat că dacă nu se schimbă nimic în ceea ce priveşte finanţarea Operei din Iaşi, la toamnă există pericolul desfiinţării corpului de balet.

”Mă aşteptam să vină ministrul, sunt dezamăgit că nu a venit. Eu nu mi-aş dori să fiu în locul lui în momentul acesta. El este între ciocan şi nicovală. Noi nu putem să îi atragem atenţia ministrului finanţelor pentru că noi avem contact cu Guvernul prin minstrul culturii, pe de altă parte, el nu reuşeşte să îl convingă pe Teodorovici de importanţa instituţiilor publice de cultură. Nu cred că a adoptat cea mai bună tactică spunând că nu suntem noi manageri buni”, a spus Virgil Niţulescu ,directorul MŢR, pentru MEDIAFAX.

Mai multe instituţii au fost invitate la audieri, printre cei aflaţi pe lista invitaţilor pentru întâlnirea de la Parlament numărându-se Balogh Balint, directorul economic al Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca, Ştefan Bâlici, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Alexandru Boureanu, managel al Teatrului Naţional ”Marin Sorescu”, din Craiova, Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Liviu Constantinescu, manager interimar la Muzeul Naţional de Artă, Călin Dan, Directorul General al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, Andrei Dimitriu, managerul Filarmonicii ”George Enescu”, Cristian Tudor, jurist la Centrul Naţional al Dansului, Viorica Dragnea, directorul economic al Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, Attila Gasparik, directorul general al Teatrului Naţional Târgu Mureş, Cristian Hadji-Culea, directorul Teatrului Naţional Iaşi, Ada Lupu Hausvater, de la conducerea Teatrului Naţional Timişoara, Bianca Ionescu, directorul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, Virgil Niţulescu, de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Maria Patachi, director economic de la Teatrul Naţional ”Lucian Blaga” Cluj Napoca, Paula Popoiu, de la conducerea Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Beatrice Rancea, Manager-Director General Opera Naţională Română Iaşi şi Vava Ştefănescu, manager al Centrului Naţional al Dansului.

Deputatul Iulian Bulai a arătat în timpul discuţiilor că în urma faptului că problemele nu au fost cunoscute ”am înţeles că în urma dintre dumneavoastră şi reprezentanţii Guvernului de ieri s-a solicitat demisia ministrului Breaz. Şi eu cred că ar trebui să vină o altă persoană care să îşi asume acest lucru. Ar fi al cincilea Ministru al Culturii în ultimii doi ani şi jumătate”.

”Este o situaţie generală şi generată de incapacitatea managerială a actualului ministru, vă asigur de tot sprijinul nostru, vom avea o întrevedere cu domnia sa după ce Ministerul Finanţelor vă va oferi un răspuns. Dacă un ministru nu are forţă politică e un om de paie”, a comentat preşedintele Comisiei, Gigel Ştirbu care a amintit că ministrul, în timpul audierii a negat că se poate ajunge la o asemenea situaţie în timpul mandatului său dar ”nu a avut tăria să spună că îşi va da demisia” în aceste condiţii.

Citește și: