Maria Stan
237 vizualizări 31 ian 2019

„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO şi UE e vitală. Nu îşi doreşte nimeni, şi am discutat şi în Consiliul European şi în discuţiile bilaterale, să creeze o competiţie între NATO şi UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puţin pentru apărarea proprie. Iată că acum face şi cred că acest efort e şi important şi vizibil şi va un beneficiu evident pentru UE şi NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO. Până la urmă burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru modernizare trebuie să creeze şi proiecte noi care vin să îmbunătăţească inclusiv pilonul european al NATO şi asta se întâmplă”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre cum vede NATO şi România evoluţia apărării europene în aşa fel încât să nu concureze cu NATO.

La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare, nu concurente, şi să demonstreze că întărim securitatea transatlantică.

„Eu mă bucur de eforturile de apărare ale UE pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacităţi militare. Şi UE şi NATO colaborează mai stâns acum decât în alt moment. Forţele UE sunt complementare cu NATO şi nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. NATO rămâne piatra triunghiulară a UE. 80% din cheltuieli vor proveni de la alianţii NATO care nu sunt membri UE, adică SUA, Canada şi UK. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare şi nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o declaraţie de presă comună susţinută alături de Klaus Iohannis la Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la suspendarea achiziţiei pentru corvete că din punctul să lucrurile sunt clare, iar Ministerul Apărării trebuie să livreze, precizând că speră ca la minister să se regăsească aceeaşi abordare.

„România şi-a asumat 2% pentru apărare. În CSAT am luat aceste chestiuni în discuţie la început şi avem o mare oportunitate de tip strategic, putem să abordăm înzestrarea armatei din punct de vedere strategic, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Acest lucru face posibile achiziţii care nu au fost la îndemâna programelor de înzestrare. Unele au demarat foarte bine şi sunt în desfăşurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Sigur neavând practic de la Revoluţie încoace exerciţiul unor programe mari de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mişcă parţial mai greu. Apar sincope, probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite. În CSAT am discutat în fiecare an cum adaptăm aceste programe strategice. Suntem în grafic.



De ce nu se progresează pe corvete? E o întrebare la care Ministerul Apărării trebuie să răspundă. Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare. MApN trebuie să livreze. Sper că această abordare se regăseşte şi la MapN. Răspunsul cu corvetele o să îl primim probabil când va primi răspuns la acea sesizare. Dar în ansamblu avem la dispoziţie fondurile, pentru că e un angajament al României, nu doar al CSAT, al Ministerului”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

La rândul său, oficialul străin şi-a exprimat speranţa că România va reuşi în acest an să îşi respecte angajamentul de 2% din PIB alocat pentru apărare.



„Mai întâi de toate aş vrea să spun că mă bucur să văd o creştere semnificativă a cheltuielilor în România pentru a investi fonduri în capacităţi moderne. Sunt bucuros să văd o creştere mare a cheltuielilor. În ceea ce priveşte planul de atinge 2%, înţeleg că cifra e aşteptată pentru 2019 şi sper ca anul acesta va reuşi să atingă 2%. Alianţii europeni şi Canada au alocat 41 miliarde în plus la bugetul de apărare. Pe baza planurilor naţionale ne aşteptăm ca această cifră să ajungă la 100 miliarde anul viitor”, a spus Jens Stoltenberg.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, la începutul acestei luni, că a suspendat procedura de achiziţie a corvetelor multifuncţionale.

Suspendarea procedurii a venit după ce Şantierul Naval Constanţa (SNC) a acţionat în instanţă Guvernul şi MApN, cerând anularea licitaţiei privind programul de înzestrare cu corvete multifuncţionale. La primul termen al procesului instanţa a dispus amânarea dosarului termenul de miercuri, Şantierul Naval Constanţa nu a fost reprezentat de avocat, astfel că instanţa a dispus amânarea dosarului. Un nou termen de judecată a fost stabilit pentru data de 20 februarie.



Preşedintele Klaus Iohannis mai spus, joi, că nimeni nu vrea să creeze o competiţie între UE şi NATO, precizând că e vitală complementaritatea eforturilor pentru modernizarea între Alianţa Nord Atlantică şi Uniunea Europeană.

„Complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO şi UE e vitală. Nu îşi doreşte nimeni, şi am discutat şi în Consiliul European şi în discuţiile bilaterale, să creeze o competiţie între NATO şi UE. Au fost voci care au afirmat că Europa face prea puţin pentru apărarea proprie. Iată că acum face şi cred că acest efort e şi important şi vizibil şi va un beneficiu evident pentru UE şi NATO. Faptul că UE a dezvoltat PESCO arată că noi trebuie să jucăm un rol important în NATO, nu paralel cu NATO. Până la urmă burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru modernizare trebuie să creeze şi proiecte noi care vin să îmbunătăţească inclusiv pilonul european al NATO şi asta se întâmplă”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre cum vede NATO şi România evoluţia apărării europene în aşa fel încât să nu concureze cu NATO.

La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare, nu concurente, şi să demonstreze că întărim securitatea transatlantică.

„Eu mă bucur de eforturile de apărare ale UE pentru că ajută la dezvoltarea de noi capacităţi militare. Şi UE şi NATO colaborează mai stâns acum decât în alt moment. Forţele UE sunt complementare cu NATO şi nu concurente. UE nu are cum să înlocuiască NATO. NATO rămâne piatra triunghiulară a UE. 80% din cheltuieli vor proveni de la alianţii NATO care nu sunt membri UE, adică SUA, Canada şi UK. Eforturile pentru apărare trebuie să fie complementare şi nu concurente, trebuie să arătăm că întărim securitatea transatlantică”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o declaraţie de presă comună susţinută alături de Klaus Iohannis la Cotroceni.

Preşedintele Iohannis îl primeşte pe Jens Stoltenberg în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni.

După convorbirile tête-à-tête şi convorbirile oficiale, Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg vor susţine o declaraţie de presă comună, la Sala Unirii, Palatul Cotroceni, începând cu 10:20.

De asemenea, şeful statului îl va primi, joi, la ora 19:00, la Palatul Cotroceni, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas.

 

Pe 23 ianuarie, premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg,

În cadrul unei declaraţii de presă comune alături de premierul Viorica Dăncilă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că e necesar ca alianţii să investească în apărare în contextul în care „ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă şi imprevizibilă”.

 

La rândul ei, Viorica Dăncilă a vorbit despre dezinformare prin ştiri false care reprezintă, de fapt, o ameninţare.

foto: Hepta

Citește și: