Teodor Bobei
257 vizualizări 2 dec 2019

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care prevede modificarea legii vânătorii prin eliminarea cormoranului mare din anexa privind interzicerea vânătorii şi includerea acestuia pe lista unde vânătoarea este permisă în anumite perioade, cu 60 de voturi "pentru" şi 21 de voturi "împotrivă".

„Modificarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic prin excluderea cormoranului mare din anexa nr. 2-faună sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este interzisă, precum şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite şi includerea cormoranului mare în anexa 1-faună sălbatică de interes vânătoresc la care vânarea este permisă, perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite va permite vânarea cormoranului mare în România, crearea unui echilibru stabil între populaţiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său şi sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecţia unei populaţii de cormoran mare, în deplin echilibru cu resursele acvatice vii şi sustenabilitatea activităţilor productive din acvacultura românească”, prevede proiectul legislativ.

Iniţiatorii, mai multţi parlamentari din PSD, dar şi deputatul ALDE Florin Calotă şi deputatul PMP Petru Movilă, susţin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de peşte/an.

„România importă 80.000 de tone de peşte pentru asigurarea cererii din piaţă. Pagubele provocate de cormorani sectorului piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de peşte/an, în timp ce producţia din acvacultură înregistrată în ultimii ani este de aproximativ 12.000 tone de peşte/an”, arată iniţiatorii proiectului legislativ, în expunerea de motive.

Potrivit proiectului legislativ, cormoranul mare va putea fi vânat în perioada 1 septembrie-28 februarie. Totodată, valoarea de pagubă admisă va fi de 80 de euro, în timp ce valoarea interzisă va fi de 270 de euro.
Iniţiatorii mai precizează că aceste păsări sunt inteligente şi se obişnuiesc repede cu măsurile luate de autorităţi pentru a le speria.

„Deşi în ţara noastră au fost utilizate o serie de metode alternative pentru protejarea producţiei de piscicultură împotriva cormoranilor: plase, tunuri cu gaze sau radiofrecvenţe, laser, sperietori de ciori, etc, aceste păsări deoasebit de inteligente se obişnuiesc cu ele, se adaptează şi nu se mai sperie, astfel că aceste metode au devenit insuficiente”, se arată în expunerea de motive.

Totodată, aceştia au menţionat şi care sunt efectele negative ale cormoranilor asupra producţiei de peşte din fermele de acvacultură:

„-Pierderea directă de material biologic prin acţiunile de prădare
-Pierderea sporului de greutate ca urmare a consumului de puiet de peşte
-Pierderi indirecte de material biologic datorită rănilor produse peştelui de către cormorani, răni care constituie porţi de intrare pentru diverse boli, care pot determina moartea sau o rată scăzută de creştere
-Instalarea stresului la peşti, care are ca rezultat scăderea consumului de furaje şi slaba metabolizare a acestora de către peşti, ceea ce determină o creştere mică în greutate cu consecinţe asupra realizării producţiei planificate.
-Pierderi cantitative de furaje
-Utilizarea forţei de muncă şi a echipamentelor la un grad scăzut de eficienţă, cu efecte negative asupra costurilor de producţie”.

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice a fost înregistrată la Senat, în procedură de urgenţă, însă Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Senatul este prima Camera Sesizată, iar proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaţilor, care este forul decizional.

Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a vorbit în luna ianuarie, la Bruxelles, în Comisia pentru pescuit din Parlamentul European, de numărul mare al cormoranilor din ţara noastră.

„A se vedea populaţiile de cormorani. (...) Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât”, a spus Daea.

 

Citește și: