Biro ATTILA
37586 vizualizări 7 aug 2014

La finalul ultimei şedinţe din dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a anunţat că avocaţii mai pot depune la dosar înscrisuri pentru a-şi susţine pledoariile rostite în sala de judecată. Asta înseamnă că avocaţii mai pot veni astăzi cu documente cu care să convingă instanţa că inculpaţii sunt nevinovaţi. Judecătoarea a mai anunţat că pronunţarea va fi dată ulterior acestui pas procedural.

Ce soluţii poate emite instanţa

În esenţă, instanţa poate emite următoarele soluţii în acest caz: achitarea, rejudecarea sau condamnarea. În cazul condamnării, instanţa poate dispune menţinerea pedepselor din fond, poate dispune o pedeapsă mai mică, eventual cu suspendare sau poate chiar majora numărul de ani de puşcărie. Pe fond, Dan Voiculescu a fost condamnat la cinci ani de închisoare. DNA a cerut pentru el pedeapsa maximă în acest caz, adică 10 ani de închisoare.

Ce se întâmplă în cazul unei condamnări

În eventualitatea în care instanţa dispune condamnarea lui Dan Voiculescu la o pedeapsă cu închisoarea cu executare, atunci acesta  va fi încarcerat. Tribunalul Bucureşti va emite un mandat de arestare, care este trimis la poliţie. Ulterior urmează punerea în executare a mandatului.

Poliţiştii merg la domiciliul condamnatului şi îl ridică. Există şi posibilitatea ca cel condamnat să se prezinte singur la arest.

Ce soluţii mai au avocaţii

Avocatul Gheorghiţă Mateuţ, apărătorul lui Dan Voiculescu, a anunţat că există două căi de atac, chiar şi după ce Curtea de Apel emite sentinţa. Cele două căi sunt recursul în casaţie şi contestaţia în anulare. Recursul în casaţie este o cale extraordinară şi se judecă de către Curtea Supremă. Pot fi admise astfel de recursuri pentru erori procedurale grave, de exemplu daca inculpatul nu a fost audiat de către instanţă şi a fost condamnat fără această audiere.

În acest caz, avocaţii vor invoca faptul că instanţa nu a fost compusă legal. Avocaţii au contestat permanent faptul că, după arestarea judecătorului Stan Mustaţă - cel care a judecat în primă fază -, dosarul a ajuns la completul condus Camelia Bogdan. Cu toate acestea, Curtea de Apel a publicat decizia prin care completul lui Stan Mustaţă - cu toate dosarele sale - a fost repartizat aleatoriu completului condus de Camelia Bogdan. Practic completul Mustaţă a rămas fără judecător, iar Camelia Bogdan nu avea un complet, iar la decizia CAB i-au revenit dosarele primului menţionat.

Contestaţia în anulare se judecă tot la acceeaşi instanţă în cazul nostru Curtea de Apel Bucureşti. Contestaţia în anulare are acelaşi regim de admisibilitate cu recursul în casaţie adică se admite doar pe errori grave de procedură.

Ultima carte, contestarea expertizei pe prejudiciul de 60 milioane euro

Trustul media pe care l-a fondat Dan Voiculescu a prezentat marţi seară un interviu cu un fost specialist DNA, care susţinea că expertiza din dosarul ICA - prin care se constată prejudiciul de 60 milioane euro - ar fi fost manipulată de procurori.

Antena 3, postul de televiziune fondat de Dan Voiculescu,  a prezentat declaraţia lui Dumitru Gheorghiu. Acesta susţine că expertul care a făcut expertiza a fost obligat să inventeze un prejudiciu de 60 milioane euro. "Specialista DNA nu a greşit. A fost obligată să greşească prin umflarea prejudiciului. Eram în delegaţie şi am trecut pe la biroul ei să o văd. Plângea şi lucra la raport. Mi-a spus că a urlat procurorul la ea şi că trebuia până dimineaţa să predea raportul. Am întrebat-o dacă o pot ajuta cu ceva, dar nu cunoşteam speţa. Un an mai târziu, la Braşov, a prezentat cazul, şi mai mulţi specialişti au admis că raportul era greşit", a declarat Dumitru Gheorghiu.

Acesta a mai spus şi că experta menţionată nu ar fi avut specializarea necesară.

Într-un comunicat public, DNA a respins toate aceste acuzaţi, precizând că experta avea toate acreditările necesare. Iată precizările DNA:

„Referitor la afirmaţiile conform cărora doamna AURELIA NICOLAE  nu este expert, precizăm că acestea sunt nereale deoarece din anul  2001,  face parte  din  Corpul  Experţilor  Contabili şi  Contabililor  Autorizaţi. Este licenţiată în studii juridice şi economice, de asemenea este evaluator de întreprinderi din anul 1996. În anul  2011  a  absolvit  cursurile de  perfecţionare  „Achiziţii Publice – Derulare Programe”. În anul  2008  a  absolvit  cursurile de  perfecţionare „Achiziţii Publice -  Modul  2". În dosarul “ICA” , în faza de urmărire penală, specialistul DNA a întocmit un raport de constatare tehnico - ştiinţifică pe baza datelor din expertiza tehnică întocmită de un expert evaluator de bunuri imobile, acreditat ANEVAR. Întocmirea acestor documente a durat aproximativ 6-7 luni de zile”.

DNA a mai arătat şi faptul că Dumitru Gheorghiu a fost dat afară din DNA pentu abateri gave. Potrivit DNA, Gheorghiu a făcut înregistrări neautorizate, a scurs informaţii confidenţiale din dosarele penale către mediul politic.

În sarcina expertului Gheorghiu, DNA spune că s-au reţinut nu mai puţin de şapte abateri disciplinare. "A încălcat confidenţialitatea lucrărilor şi secretul profesional prin transmiterea unor informaţii cu caracter intern către persoane neautorizate din mediul politic şi din mediul  ziariştilor, pe care le-a  folosit pentru a direcţiona percepţia publică asupra activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie,  prin prezentare subiectivă, în cadrul discuţiei purtată cu un inculpat trimis în judecată de către Serviciul Teritorial Târgu Mureş al DNA a  modului de instrumentare a dosarului, făcând aprecieri referitoare la munca procurorilor”, se arată în comunicatul DNA.

Surse judiciare au explicat pentru gândul că avocaţii lui Voiculescu vor folosi declaraţia acestuia pentru a cere instanţei să caseze sentinţa şi să dispună rejudecarea de la zero a procesului, adică la Tribunalul Bucureşti.

Cine sunt membrii lotului Voiculescu

Pe lângă Dan Voiculescu în acest dosar au mai fost condamnat la cinci, respectiv şase ani de închisoare, alte 10 persoane. Aceştia au fost condamnaţi pentru că au acţionat în interesul lui Dan Voiculescu şi în detrimentul statului pentru ca fondatorul PC să obţină patrimoniul Institutului de Chimie Alimentară, reprezentat de 18 clădiri şi aproape 7000 de metri pătraţi de teren într-o zonă centrală a capitalei.

Gheorghe Mencinicopschi a primit şase ani de închisoare cu executare. De asemenea,  Popa Corneliu, Sorin Pantiş, Săvulescu Ştefan, Pop Flavius şi Alexandru Jean Cătălin  au fost condamnaţi la tot la şase ani de închisoare. Gheorghe Sind,  Petre Alexandru, Ena Vica şi Grigore Marinescu  au fost condamnaţi fiecare la câte cinci ani de închisoare.

În dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, procurorul Emilian Eva de la DNA, supervizat de procurorul Doru Ţuluş, a refăcut întreg traseul şi a contabilizat toate metodele prin care proprietăţile statului au intrat în posesia lui Dan Voiculescu la un preţ apreciat de ei şi de judecători drept derizoriu. Procurorii spun că operaţiunea de preluare a ICA de către Voiculescu a început încă din anul 1991 şi s-a încheiat în 2004-2005, ultimul element fiind spălarea de bani, susţine DNA.

Potrivit rechizitoriului, preluarea frauduloasă a ICA de către Dan Voiculescu s-a realizat în patru etape infracţionale, susţin anchetatorii DNA şi judecătoarea Graţiela Constantin, de la Tribunalul Bucureşti, care l-a condamnat pe fondatorul trustului Intact la cinci ani de închisoare:

- Faza 1. Preluarea clădirilor ICA şi construcţia unor clădiri noi pe terenul institutului prin asocierea ICA/Grivco şi Crescent într-o societatea nouă, denumită Bioprod. Voiculescu controla atât Crescent, cât şi Grivco. Imobilele au fost extrem de mult subevaluate. Procurorii spun că preţul plătit a fost de 95 de ori mai mic.

- Faza 2. Preluarea terenurilor de sub clădiri din nou folosind aceeaşi reţetă a subevaluării.

- Faza 3. Privatizarea ICA realizată cu dedicaţie pentru Grivco şi Dan Voiculescu. Atât în această fază, cât şi în cele de mai sus un rol important l-au avut membrii PC înfiinţat şi condus de Dan Voiculescu, care făceau parte din conducerea ICA. Voiculescu plătind pentru acţiunile societăţii 104.000 euro deşi valoarea lor erau de peste 7 milioane euro.

-Faza 4. Dan Voiculescu împrumută după privatizare ICA şi devine acţionar majoritar. După acest episod el a transmis acţiunile ICA fiicelor sale. În acest fel, spun procurorii, Dan Voiculescu a spălat acţiunile ICA deoarece ele au ajuns la el prin acţiuni ilegale de diminuare a valorii despre care Voiculescu avea cunoştinţă. După cedarea acţiunilor către fiicele sale, Voiculescu spera ca instituţiile statului să considere că ele sunt terţi de bună credinţă.

În dosarul ICA, procurorii şi judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că licitaţia pentru ICA a fost trucată în folosul lui Dan Voiculescu. Fondatorul PC a plătit 104.000 euro pentru pachetul majoritar de acţiuni al ICA devenind astfel proprietarul întregului institut, cu tot cu terenuri şi clădiri, care valorau în total 60 de milioane euro, potrivit procurorilor.

Etapele privatizării au fost următoarele:

1. Acţiunile au fost subevaluate înainte de demararea licitaţiei pentru privatizare. Procurorii spun că valoarea acţiunilor ICA a fost subevaluată de 95 de ori, adică o acţiune costa 7 euro la momentul licitaţiei, dar a fost vândută către GRIVCO cu 0,07 eurocenţi.

2. Licitaţia pentru ICA a fost anunţată printr-un ziar cu circulaţie redusă care, în ziua în care publicat anunţul, a distribuit doar 200 de exemplare. Procurorii spun că licitaţia trebuia anunţată prin Monitorul Oficial şi că publicarea anunţului în 200 de exemplare dovedeşte că s-a dorit trucarea ei.

3. La licitaţie s-au prezentat GRIVCO, firma lui Dan Voiculescu şi Gheorghe Mencinicopschi care era şi director ICA şi membru al Partidului Conservator. Caietul de sarcini a fost croit în aşa fel încât să limiteze accesul altor companii sau persoane. În acest sens s-a introdus condiţia ca la licitaţie să participe doar companiile care au ca obiect de activitate cercetarea în domeniul chimiei alimentare sau persoanele cu studii în domeniu.

4. Dan Voiculescu a plătit 104.000 euro în 2003 pentru acţiunile ICA, care în realitate valorau 7 milioane de euro. În 2008, la constatarea faptelor, valoarea actualizată ar fi fost de 60 de milioane de euro, potrivit procurorilor. Astfel, Voiculescu a obţinut controlul ICA - a cărei valoare era de 60 de milioane de euro în 2008, cu 104.000 euro.

Un calcul simplu arată că Dan Voiculescu a câştigat din această afacere de de 576 de ori faţă de investiţia sa. Astfel că pentru 1 euro plătit Voiculescu a primit de fapt 576 euro.

Cum va recupera statul prejudiciului de 60 milioane euro

Tribunalul Bucureşti a dispus în hotărârea de la fond recuperarea prejudiciului de 60 milioane euro constat în acest dosar. Dacă şi Curtea de Apel va dispune recuperare prejudiciului, atunci toţi inculpaţii vor fi obligaţi să plătească cele 60 de milioane. La fond instanţa a dispus recuperarea celor 60 de milioane la valoarea actualizată din 2008 până în prezent. Astfel că suma ar putea să fie chiar mai mare. De recuperarea prejudiciului se va ocupa ANAF. Astfel că în proprietatea statului vor intra în primul rând bunurile pentru care s-a dispus sechestru. Pasul doi va fi ca ANAF să identifice ce sume de bani are fiecare inculpat în conturi şi apoi le va confisca. În final vor fi identificate alte bunuri, precum casele care vor fi confiscate şi valorificate pentru a acoperi paguba.

 

 

Citește și: