Vasile Magradean
158 vizualizări 26 oct 2019

Carla Todoran, elevă în clasa a XII-a a Liceului Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că senzorul va trimite notificări în aplicaţia IT ori de câte ori constată o scădere a calităţii aerului într-o încăpere, pentru ca utilizatorul să deschidă geamul.

„Echipa Reboot a Liceului Teoretic <Avram Iancu> a prezentat proiectul <Clair> cu care a obţinut locul întâi la concursul derulat de Asociaţia <Descoperă-ţi pasiunea în IT>. Am dezvoltat un senzor de monitorizare non-stop a calităţii aerului, însoţit de o aplicaţie IT, după ce am efectuat un studiu într-o clasă a şcolii din care rezultă că un copil, pe parcursul unei zile, elimină dioxid de carbon, CO2, cât ar umfla 220 de baloane, ceea ce ar însemna 6.600 de baloane într-o clasă. Un nivel prea ridicat de CO2 şi de alte substanţe din aer induce elevilor stări de ameţeală, reduce capacitatea creierului de a funcţiona la parametri maximi, astfel că am decis să facem acest senzor care să semnaleze scăderea calităţii aerului sub o anumită limită. Senzorul, sub forma unui norişor alb, trimite notificări în aplicaţia IT aferentă ori de câte ori constată o scădere a calităţii aerului în sala de clasă, avertizând utilizatorul că trebuie să deschidă geamul”, a explicat Carla Todoran.

Potrivit acesteia, aplicaţia IT de pe telefonul mobil permite identificarea compuşilor din aer, simptomele pe care le poate avea utilizatorul dacă scade calitatea aerului, dar şi ce plante ar trebui să aibă în încăpere pentru filtrarea compuşilor.

„Am lucrat circa şapte luni la acest proiect, mai intens în ultima perioadă înaintea concursului. Ca aplicabilitate practică, ne-am gândit că acest senzor este util elevilor din şcoli, iar un astfel de norişor poate fi amplasat în fiecare sală de clasă, pentru a ştii elevii când trebuie să deschidă geamul dacă nu este înregistrată o calitate corespunzătoare a aerului. De asemenea, senzorul poate fi amplasat în birourile instituţiilor publice sau ale unor companii, deoarece s-a constatat într-un studiu al Băncii Mondiale o scădere a capacităţii oamenilor de a-şi desfăşura activitatea în condiţiile unei calităţi scăzute a aerului”, a subliniat eleva.

Bogdan Rus, un alt membru al echipei, din clasa a XI-a, a declarat că s-a ocupat de partea de meniu principal a aplicaţiei IT şi de pagina de „Ajutor”.

„Meniul principal conţine o serie de grafice, printre care unul care arată calitatea aerului, cu o scală de la 0 la 100, 100 însemnând o calitatea maximă, apoi tabele cu temperatura, presiunea şi umiditatea din încăpere. Nivelul de CO2 este reprezentat de nişte buline care sunt verzi dacă nivelul de CO2 din aer este foarte bun, dar care se înroşesc şi se agită dacă acest nivel creşte. Pe lângă dioxid de carbon şi monoxid de carbon, senzorul nostru mai înregistrează compuşi precum etanol, benzen, formaldehide, dar şi alergeni”, a explicat Bogdan Rus.

Andrei Baciu, elev în clasa a X-a, a detaliat modul de funcţionare al norişorului, menţionând că acesta poate determina cantităţile de compuşi organici volatili din aer.

„Senzorul are un indicator led care îşi schimbă culoarea în funcţie de calitatea aerului astfel încât culoarea verde înseamnă un aer bun, culoarea galben un aer moderat, iar culoarea roşie indică un aer nociv. Dispozitivul este conectat la WIFI şi transmite date către aplicaţia pe telefonul mobil la un interval de 15 secunde, fiind alimentat cu o baterie care poate să aibă o durată de un an. Costul unui astfel de senzor se ridică la 30 de dolari. Sperăm să găsim un investitor care să producă acest norişor”, a spus Andrei Baciu.

Călin Ardelean, unul dintre mentorii echipei Reboot, a afirmat că a lucrat foarte uşor cu liceenii clujeni care sunt „foarte deştepţi şi se prind repede ce au de făcut”.

„Un astfel de dispozitiv poate fi cumpărat în număr mare şi de firme interesate, pentru monitorizarea aerului din fiecare încăpere. De asemenea, astfel de senzori, amplasaţi în tot oraşul, ar putea oferi o hartă a calităţii aerului şi evoluţia sa în timp. Este un proiect grozav, de viitor pentru un mediu mai curat”, a declarat acesta.

Din echipa liceenilor clujeni mai fac parte Antonia Hegheş, Andreea Diana Buiga şi Alex Matei Ignat.

La concursul organizat de Asociaţia „Descoperă-ţi pasiunea în IT”, desfăşurat la Cluj-Napoca, au participat 170 de liceeni din judeţele Cluj, Bihor, Sibiu, Mureş, Braşov şi Maramureş, care au dezvoltat aplicaţii din domenii diverse, cum ar fi medicina, agricultura, turismul, educaţia sau confortul şi siguranţa cetăţeanului.

Comisia de jurizare a fost formată din reprezentanţi ai partenerilor din mediul de business, academic şi şcolar, cu expertiză în inovaţie şi produse software.

Citește și: