9 vizualizări 23 apr 2009

Între anii 2000 – 2008, România a încasat, din redevenţe, o sumă totală de 6,675 de miliarde de lei (1,582 de miliarde de euro, la cursul de schimb actual). Între 2005 şi 2008 s-au încasat 0,9 miliarde euro, iar anul trecut 304,7 milioane de euro. Ca idee, 303 milioane de euro a plătit E.ON Ruhrgaz pentru pachetul majoritar de acţiuni al Distrigaz Nord. În toate cele trei perioade, grosul redevenţelor (85-90%) este dat de producţia şi distribuţia de petrol şi gaze şi doar diferenţa de exploatare a resurselor minerale ne-energetice (metale feroase, neferoase şi preţioase, roci utile şi ornamentale, minerale industriale).

Rezervele energetice sunt aproape epuizate

Petrom şi cele două mari companii de distribuţie a gazelor, respectiv Distrigaz Sud şi Nord, au fost vândute în 2004 (în cazul ultimelor două, contractele au fost finalizate în 2005). Prin contractele de privatizare, redevenţele au fost fixate la valori mici, pe termen lung. Astfel, doar începând cu anul 2014, România va putea aplica noi cuantumuri ale redevenţelor. Între timp, rezervele de petrol şi gaze vor fi aproape epuizate. Deja, pentru anul acesta se previzionează se vor exploata doar 10.792 milioane metri cubi de gaze, faţă de 12.320 milioane mc în 2006, respectiv 4.442 milioane tone ţiţei, faţă de 4.779 milioane tone acum trei ani. Împuţinarea rezervelor, respectiv a cantităţilor exploatate înseamnă importuri masive, la costuri crescute şi, finalmente, creşteri ale facturilor pe care fiecare dintre noi le plătim: la gaze, electricitate, benzină etc.

47,4 milioane de euro în plus la buget, „dintr-un condei“

Săptămâna trecută, Guvernul a „dres busuiocul”, în sensul că s-au regularizat redevenţele aplicate pe exploatarea resurselor minerale ne-energetice – care, repetăm, reprezintă maxim 15% din totalul redevenţelor. Astfel, în locul sistemului de taxare prin cote-părţi procentuale, se vor aplica redevenţe în cuantumuri fixe, în funcţie de resursă. De pildă, în loc de cota parte de 10% pentru substanţele ne-metalifere, se va plăti echivalentul în lei a 0,70 euro, pe unitatea de producţie minieră.

„Noul sistem de aplicare a redevenţelor va aduce, suplimentar, 200 de milioane de lei (47,4 milioane euro – n.a.), anual, la buget, în condiţiile menţinerii producţiei din 2008”, a calculat Gelu Mărăcineanu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM). Pentru 2009, creşterea încasărilor va fi mai puţin semnificativă. Adică, în loc de 178 de milioane de lei (42 de milioane de euro), cât s-au colectat anul trecut, se vor aduna 250 de milioane de lei (59 de milioane de euro) – cu doar 17 milioane de euro în plus. Mărăcineanu explică: „Pe de o parte, trebuie ţinut cont de faptul că aplicarea efectivă a ordonanţei de urgenţă se va face abia din semestrul doi al anului. Pe de altă parte, criza economică afectează mai multe sectoare industriale, cum este cel al construcţiilor, ceea ce face ca şi cererea de resurse corespunzătoare să scadă”.

Citiţi în ediţia de astăzi şi:

Cât a dat compania lui Videanu

Cum a pierdut România 1 miliard de euro din pix

Citește și: