1861 vizualizări 1 mai 2013

Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la termen, miercuri dimineaţă, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat pedeapsa de un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind aşteptat de numeroşi bodyguarzi şi două limuzine.

ZIUA MUNCII 1 MAI. Cum se sărbătoreşte ZIUA MUNCII 1 MAI în întreaga lume. Google sărbătoreşte ZIUA MUNCII. VIDEO

La ieşirea din penitenciar, în jurul orei 8.15, Vîntu a fost aşteptat de şapte bodyguarzi în costume negre, veniţi cu două limuzine Audi şi BMW.
Omul de afaceri a ieşit din închisoare îmbrăcat tot în costum negru, într-un cărucior cu rotile.

Vîntu a fost ajutat de bodzguarzi să se urce în maşina Audi adusă până în poarta închisorii şi nu a făcut nicio declaraţie.

sursa foto Mediafax Silviu Matei

Întrebat de ziarişti care va fi primul lucru pe care îl va face după ce va ajunge acasă, el a răspuns: "Baie".

După ce bodyguarzii au băgat căruciorul şi un baston în portbagaj, maşina a demarat, cel mai probabil, spre reşedinţa lui Vîntu din Corbeanca.

În 21 iunie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la un an de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă. Ulterior, la începutul lunii decembrie 2012, Comisia de la Penitenciarul Jilava i-a scăzut 33 de zile din pedeapsa primită.

Astfel, omul de afaceri a fost eliberat la termen miercuri, în 1 mai, din Penitenciarul Bucureşti- Jilava.

Vîntu a fost pus în libertate după apelul persoanelor private de libertate şi după ce a primit documentele necesare.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bucureşti-Jilava, Cristian Erving Micu, preciza marţi, pentru MEDIAFAX, că potrivit legii, înainte de eliberare, Sorin Ovidiu Vîntu fi amprentat, evaluat medical, iar apoi i se vor înmâna biletul de liberare, documentele personale şi, dacă este cazul, bunurile păstrate la cutia de valori. De asemenea, omul de afaceri poate solicita fotocopii de pe actele din dosarul individual, de pe actele medicale, precum şi un referat medical către medicul de familie.

Potrivit sursei citate, în cazul deţinuţilor eliberaţi condiţionat sau la termen, acestora li se pune la dispoziţie, la ieşirea din penitenciar, echivalentul a două bilete de transport în comun, dacă sunt din Bucureşti, sau echivalentul costului transportului până la domiciliu, la nivelul tarifului minim practicat de CFR.
În 21 iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la un an de închisoare cu executare în dosarul în care a fost acuzat că l-a şantajat pe Sebastian Ghiţă. În acelaşi dosar, Ilie Cezar a fost condamnat la cinci luni de închisoare cu executare pentru aceeaşi infracţiune, decizia instanţei fiind definitivă.

Potrivit procurorilor, în perioada martie - aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor, de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

La începutul lunii decembrie 2012, Comisia de la Penitenciarul Jilava i-a scăzut lui Sorin Ovidiu Vîntu aproape 33 de zile din condamnarea pe care a primit-o pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi a constatat că acesta poate cere unei instanţe eliberarea condiţionată. Comisia a luat în considerare pentru această decizie şi faptul că Vîntu a publicat o carte cu conţinut ştiinţific printr-o editură agreată de Colegiul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, declarau pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Ultima cerere de eliberare condiţionată formulată de Sorin Ovidiu Vîntu a fost respinsă în 6 martie de Judecătoria Sectorului 4.

Instanţa arăta, în motivarea deciziei de atunci, că Sorin Ovidiu Vîntu a executat două treimi din pedeapsă, însă acest lucru nu îi conferă un drept, liberarea condiţionată fiind o măsură de excepţie care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului, "de natură a crea instanţei convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate ar conduce la atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei".

Judecătorii menţionau, conform aceluiaşi document, că Vîntu a fost sancţionat disciplinar în decembrie 2012, fiindu-i aplicată sancţiunea disciplinară constând în suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de o lună, pentru deţinerea şi utilizarea unui telefon mobil în penitenciar, comunicând cu exteriorul în alte condiţii decât cele stabilite de regulamentul în vigoare.

Totodată, instanţa preciza că, aşa cum rezultă din caracterizarea care însoţeşte procesul-verbal al comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului Bucureşti-Jilava, comportamentului petentului a fost unul oscilant. S-a menţionat, de asemenea, că Vîntu, printre altele, a scris o lucrare ştiinţifică şi a jucat şah.

La 2 octombrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa - fostul director Gelsor. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

În 24 septembrie, Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare. Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Vîntu, au precizat procurorii.

Omul de afaceri a fost deferit justiţiei de procurorii Parchetului instanţei supreme şi într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind estimat la peste 83,5 milioane de euro.

Catalina Cocolos, catalina.cocolos@mediafax.ro

Citește și: