Petriana Condrut
Andreea Traicu
6982 vizualizări 8 mar 2017

Agenţia Mediafax a solicitat SRI, dar şi altor instituţii, cum ar fi Ministerul de Finanţe, ANAF şi CSAT să răspundă la câteva întrebări, legate de existenţa ofiţerilor SRI la nivelul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, precum şi de rolul acestora la nivelul instituţiei şi de cadrul legal în baza căruia se realizează această colaborare.

SRI a oferit un răspuns prin care recunoaşte existenţa acestor ofiţeri SRI la nivelul ANAF, precizând că ei vor fi retraşi: „Directorul SRI, dl. Eduard Hellvig, în baza unei analize, a iniţiat demersurile legale pentru încetarea detaşării ofiţerilor în cadrul ANAF”.

„Numărul ofiţerilor SRI detaşaţi la ANAF nu a fost niciodată de ordinul sutelor şi a fost tot timpul mai mic decât cel aprobat prin hotărârea CSAT. Iniţial, au fost detaşate 28 de cadre, în prezent, aflându-se în derulare procesul de retragere etapizată a acestora”, arată SRI în răspunsul pentru Mediafax.

SRI a evitat să răspundă întrebării dacă la controalele ANAF participa şi un ofiţer SRI: „Atribuţiile ofiţerilor detaşaţi au fost exclusiv cele aferente fişelor de post ale funcţiilor ocupate în cadrul ANAF. Pe perioada detaşării, ofiţerii SRI au răspuns exclusiv obligaţiilor de serviciu atribuite de şefii ierarhici din cadrul ANAF”.

SRI arată de asemenea că „nu există un protocol de colaborare încheiat de SRI cu ANAF în problematica detaşării unor specialişti la această instituţie”.

Totuşi, această „colaborare” are loc în baza legii de funcţionare a SRI, susţine serviciul secret: „Colaborarea SRI cu celelalte instituţii şi autorităţi publice, inclusiv cu Ministerul Finanţelor Publice se realizează în baza art. 14 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparţinut tuturor decizionalilor din instituţiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv preşedintele şi premierul României, Serviciul Român de Informaţii punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT”.

Articolul de lege invocat de SRI pentru a justifica prezenţa agenţilor în organigrama ANAF arată astfel: „În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informaţii colaborează cu Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Direcţia Generală a Vămilor precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice. Organele prevăzute la alin. 1 au obligaţia să-şi acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege”.

De asemenea, SRI mai invocă în materie de legislaţie care i-ar permite să aibă oameni la nivelul ANAF şi un ordin CSAT secret, care însă nu poate ţine loc de lege. SRI mai specifică faptul că ANAF ar fi fost instituţia care a solicitat sprijinul SRI şi oamenii săi.

„Specialişti militari din cadrul Serviciului Român de Informaţii au fost detaşaţi la ANAF, la solicitarea acestei instituţii, în conformitate cu prevederile Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în baza unei hotărâri CSAT clasificateSpecialiştii detasaţi au contribuit la creşterea gradului de expertiză analitică, la consolidarea unor mecanisme şi proceduri de lucru unitare şi, de asemenea, la asigurarea unor standarde superioare de integritate”, mai arată SRI în răspunsul pentru Mediafax.

„Directorul SRI, dl. Eduard Hellvig, în baza unei analize, a iniţiat demersurile legale pentru încetarea detaşării ofiţerilor în cadrul ANAF. Instituţia noastră apreciază evoluţiile pozitive înregistrate de ANAF si susţine necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea capacitaţii administrative, inclusiv prin asigurarea unui nivel ridicat de integritate”, mai arată SRI.

Întrebat de decizia privind detaşasarea ofiţerilor SRI la ANAF şi necesitatea unei astfel de măsuri, fostul preşedinte Traian Băsescu a răspuns pentru Mediafax că „depinde în ce domeniu că dacă este evaziune fiscală transfrontalieră, de bunăseamă, dacă banii se folosesc pentru armament, iaraşi, dacă se folosesc pentru droguri, iarăşi. Este complicat. (...) Nu am ce să declar despre hotărârile CSAT. Ce vă pot spune cert este că nicio hotărâre CSAT nu permite încălcarea legii. Acum depinde dacă semnatarii protocoalelor, dacă există, au respectat legea. Asta este foarte important”.

În anul 2015, perioadă în care era premier, Victor Ponta a recunoscut că în cadrul ANAF acţioneză şi angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii, vorbind chiar de 140 de ofiţeri. „Bineînţeles că e adevărat. Direcţia antifraudă lucrează cu toate instituţile statului. Unde e adevărat, e adevărat, unde e greşit, e propagandă”, a spus Victor Ponta.

Cu toate acestea nicio altă instituţie nu a confirmat oficial prezenţa angajaţilor SRI în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.

Până la această oră, CSAT, ANAF şi Ministerul Finanţelor nu au răspuns solicitărilor MEDIAFAX.

Potrivit unor surse din sistem, tot în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală funcţionează, pe baza aceleiaşi decizii CSAT şi ofiţeri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care participă activ, la fel ca şi cei din SRI, la controalele echipelor DGAF. Nici Ministerul Afacerilor Interne nu a răspuns solicitării MEDIAFAX în legătură cu activitatea angajaţilor MAI în ANAF.

Întrebat dacă se va lua în discuţie un posibil protocol dintre ANAF şi SRI, Adrian Ţuţuianu, şeful comisiei SRI, a declarat pentru MEDIAFAX că va fi discutată problema protocoalelor în perioada următoare în cadrul şedinţelor comisiei.

Comisia de control al SRI va avea de răspuns la cea mai importantă întrebare, cea privind legalitatea deciziei CSAT şi a participării ofiţerilor SRI la descinderilor televizate ale DGAF, care până nu demult se numea Garda Financiară.

Citește și: