Ioana Câmpean - Mediafax
Eliana Radulescu - Mediafax
453 vizualizări 25 ian 2014

Radarele descoperă şi urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, iar dispariţia de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit, precizează, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX, Statul Major al Forţelor Aeriene (SMFA).

"Statul Major al Forţelor Aeriene supraveghează spaţiul aerian şi are sarcina de a urmări şi interveni împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian. Radarele descoperă şi urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, cum a fost şi cazul avionului în cauză", se arată într-un răspuns al SMFA la o solicitare MEDIAFAX.

Conform sursei citate, datele de zbor afişate de radarele militare sunt văzute în timp real şi de operatorii civili, iar în cazul accidentului aviatic din Apuseni, "MApN a oferit sprijin autorităţilor competente".

Elicopterele pregătite pentru astfel de situaţii nu au putut acţiona în cazul accidentului din Apuseni din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, mai precizează sursa citată.

În răspunsul remis vineri agenţiei MEDIAFAX se mai arată că "MApN nu a recepţionat niciun semnal de la avionul prăbuşit pentru că nu monitorizează frecvenţele de urgenţă ale aviaţiei civile".

"Dispariţia de pe radar a semnalului unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit. Această dispariţie poate fi pe o perioada scurtă de timp şi determinată de înălţimea de zbor, condiţiile de relief şi meteo", arată SMFA.

MApN preciza, marţi, într-un comunicat că sistemul de supraveghere prin radiolocaţie a detectat aeronava implicată în accidentul din Munţii Apuseni până la dispariţia acesteia de pe sistemul radar, iar după acest moment echipamentul de supraveghere nu a mai recepţionat niciun semnal: "Sistemul de supraveghere prin radiolocaţie a detectat aeronava, implicată în accidentul de pe data de 20 ianuarie, până la dispariţia acesteia de pe sistemul radar. De la momentul dispariţiei, echipamentul de supraveghere nu a mai recepţionat niciun semnal".

SMFA explică, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX, că sistemele de radar digital ale MApN combină avantajele caracteristicilor de directivitate de tip "creion" cu cele ale emiţătoarelor solid-state, multiplu distribuite, pentru a obţine o distanţă mare de descoperire. Acestea au în compunere radarul primar (PSR), radarul secundar (SSR) şi echipamentele de comunicaţii.

Radarul primar (PSR) asigură afişarea şi transmiterea în timp real a datelor din cadrul volumului acoperit prin radiolocaţie. Volumul de cercetare este acoperit prin rotirea mecanică, în azimut, a reţelei de antene active şi prin balansarea electronică în unghi de înălţare a caracteristicii de directivitate, utilizându-se două tipuri de impulsuri de sondaj.

Radarul secundar se compune din antenă, procesor şi interogator, asigură identificarea amic-inamic prin interogarea transponderelor (dispozitiv prin care se comunică viteza, înălţimea şi alte date caracteristice de zbor) aflate la bordul aeronavelor.

Principalele caracteristici tehnice ale sistemului radar, în condiţii ideale de dispunere în teren, fără acoperiri determinate de relief, sunt următoarele:

a) distanţa de descoperire de la 9 la 380 Km

b) înălţimea maximă: 30,48 Km

c) înălţimea minimă este 1.500m;

d) precizia în determinarea coordonatelor: 150 m în distanţă, 0,25o în azimut şi 610 m în înălţime;

e) capacitatea de separare:300 m în distanţă, 2,5o în azimut şi 610 m în înălţime;

f) posibilitatea efectuării analizei spectrale şi a măsurării intensităţii bruiajului pentru fiecare frecvenţă in parte.

Citește și: