Andreea OFIŢERU
19696 vizualizări 20 oct 2013

RMGC a obţinut un aviz favorabil, în 2011, de la Institutul Geologic Român pentru exploatarea de la Roşia Montană. Fostul director Ştefan Grigorescu, care a semant avizul, susţine că în zona unde ar urma să se facă exploatarea nu există falii seismice care să pună în pericol securitatea bazinului de decantare. Documentul, care este obligatoriu, pentru obţinerea avizului de mediu, este unul fals, susţine directorul demis al IGR, Ştefan Marincea, care afirmă, într-un interviu pentru gândul, că în  Zona Roşia Montană s-a constatat că ar exista 19 falii care pun în pericol bazinul iazului de decantare. Geologii au descoperit în Valea Cornei izvoare active, care dacă sunt infiltrate cu deşeuri pot duce la infestarea apelor oraşului Abrub, aflat în apropierea Roşiei Montane.

Mai exact, mişcările seismice, oricât de mici ar fi ele, ar putea deteriora stratul impermeabil al bazinului de decantare, creând fisuri prin care apa cu cianuri să ajungă în pânza freatică.

”Există fisuri şi falii pe bazinul de decantare. Faliile asigură o comunicare facilă între şlamul cianurat cu multă apă  din viitorul bazin şi pânza freatică. Ceea ce este foarte grav, pentru că din cauza  situaţiei formaţiunilor geologice din regiune va fi afectat direct oraşul Abrud”, spune Marincea, care precizează că din hărţile depuse la dosar de RMGC au dispărut faliile seismice.

În avizul transmis la Ministerul Mediului, în 2011, sub semnătura fostului director Grigorescu, se arată că ”bazinul iazului de decantare nu prezintă falii, fisuri sau alte anomalii care ar putea determina sau facilita aparţia unor infiltraţii sau ar afecta stabilitatea barajului iazului de decantare”.

Mediafax Foto// Ştefan Marincea susţine că raportul făcut de 11 geologi la Roşia Montană a fost ignorat

Într-un interviu pentru gândul, luat cu trei zile înainte să fie demis, Ştefan Marincea a explicat cum datele colectate de colegii lui cercetători la Roşia Montană au fost trunchiate astfel încât să nu mai existe falii, fisuri şi izvoare naturale în zona exploatării din Munţii Apuseni.

În  2011, între 5 şi 8 decembrie, o echipă de zece cercetători au mers într-o scurtă excursie la Roşia Montană la cererea Ministerului Mediului ca să vadă  dacă acolo sunt roci permeabile şi dacă există vreun pericol pentru pânza freatică. 

„Chiar dacă cei de la Roşia Montană Gold Corporation susţin că nu există falii, nu există fracturi, nu există pânză freatică, echipa noastră a spus contrariul. Există fisuri şi falii pe bazinul de decantare. Faliile asigură o comunicare facilă între şlamul cianurat cu multă apă  din viitorul bazin şi pânza freatică. Ceea ce este foarte grav, pentru că din cauza  situaţiei formaţiunilor geologice din regiune va fi afectat direct oraşul Abrud. De acolo, din bazinul Văii Corna, se alimenatează acviferele care sunt interceptate de forajele care alimentează cu apă oraşul Abrud”, explică geologul.

Mediafax Foto// Ştefan Marincea spune că La Roşia Montană sunt falii şi fisuri în locul unde va fi iazul de decantare

În documentarea făcută la  Roşia Montană, geologii au observat că pe amplasamentul viitorului iaz  „există suficient de multe dechideri naturale care  fac posibilă o cartare de detaliu a întregului bazin hidrografic al Văii Cornei”.

„Colegii mei au observat la faţa locului că există cel puţin în versantul stâng  mai multe izvoare naturale, deci pânză freatică, care pot crea mari probleme din punct de vedere hidrotehnic iazului de decantare proiectat. În urma acestor observaţii am ajuns la concluzia că de fapt  întreaga zonă a iazului nu a  fost carată geologic la gradul de detaliere cerut de un astfel de amplasament şi că se impunea  o cartare foarte atentă a întregii Văii Corna,  mai mare care să ducă la o hartă geologică cât mai bună.  Există un număr mare de disclocaţii diferite care traversează zona proiectată a iazului”, precizează geologul.

Specialiştii au putut observa că rocile în care este proiectat să fie sistemul iazului de decantare se regăsesc în principal în versantul stâng al Văii Corna, unde sunt gresii,  adică nişte nisipuri consolidate. „Este o coloană de pulbere de 130 de metri care le va presa. Poţi să faci şi cel mai solid baraj din univers ele tot se vor disloca.Nu sunt roci care să reziste”, explică Ştefan Marincea.

Specialiştul spune că această cercetare de început făcută în urmă cu doi ani la Roşia Montană era destinată să vadă gradul de complexitate şi eventualele probleme cu care se vor confrunta inclusiv în perioada cartigrafiei. „Noi nu putem să spunem că  nu există ceea ce există”, mai spune Marincea.  Care spune că îbn aceste condiţii avizul din partea Institutului Naţional de Geologie nu ar fi trebuit dat, dar cu toate acestea fostul director a falsificat datele din teren şi  astfel avizul a fost dat.

Fostul director  a mai spus pentru gândul că la Roşia Montană există cel puţin 19 falii în perimetrul exploatării, ceea ce va pune în pericol barajul de decantare al cianurilor. Aceste falii au dispărut din studiul de impact al RMGC.

Ştefan Marincea a arătat că în studiul RMGC au fost folosite hărţile Institutului Naţional Geologic fără a se preciza sursa, iar în privinţa hărţii amplasării bazinului iazului de decantare aceasta a fost copiată, fără însă să mai cuprindă faliile pe care geologii le-au găsit acolo.

„Într-o primă fază, ei au luat harta institului la scară de  1: 50.000. În acestă fază,  nu au modificat nimic, se pot vedea pe hartă faliile, aici apare şi falia Cornei şi nu ne spun că este vorba de iazul de decantare. Dar într-o altă hartă apar foarte multe falii care se opresc la marginea lacului de decantare. O ultimă variantă a hărţilor  pe care o prezintă dumnealor nu mai cuprinde nicio falie  pentru iazul de decantare. Noi am făcut suprapunerea cu harta noastră şi nu mai este nicio falie”, a spus pentru gândul Ştefan Marincea.

Mediafax Foto// Harta iazului de decantare nu mai conţine nicio falie, aşa cum susţin geologii

Expertul spune că în Valea Cornei există  izvoare active. Acesta mai arată că o soluţie pentru ca pânza freatică să nu fie afectată este îngheţarea totală a pânzei freatice cu drenaj cu foraj continuu, astfel încât apa să vină numai de sus şi aşa va fi un bazin de colectare.

„Deci la regimul pluvial de acolo tot o să am o vale, dar o să fie o vale mai mică. Şi atunci Ministerul Pădurilor şi al Apelor va trebui să spună nu,  pentru că nu respectăm directiva europeană a apelor.  Atunci hai să găsim o soluţie alternativă. Înainte era soluţia pe versant, în tancuri închise, sau o duci şi o cianurezi şi la Baia Mare cum era pe vremea lui Ceauşescu, cianurezi concentratul”, mai spune specialistul.

Mediafax Foto// Şetfan Marincea arată că prospectările de la faţa locului arată că în zona Corna sunt izvoare active

Despre metoda extragerii aurului prin  cianurare, geologul spune că nu recuperezi alte elemente decât aur si argintul, dar şi acestea parţial.„Pentru că nu poţi să recuperezi aurul din pirită decât parţial la suprafaţă. Nu poţi să recuperezi argintul din sulfosăruri pentru că şi acesta se comportă refractar. Din acest motiv, minereul refractar de sulfuri era flotat altădată. Acolo se concentrau toate elemente utile în acest concentrat de flotaţie”, a spus specialistul. Ştefan Marincea spune că zona are un potenţial foarte mare.

Mediafax Foto// Hărţile din proiectul RMGC au fost realizate după cele ale Institutului Naţional de Geologie

 

Citește și: