4454 vizualizări 13 mar 2010

ULTIMA ORĂ:

Femeia căreia i s-a făcut rău la serviciu şi care a stat în comă profundă câteva zile a murit, sâmbătă seară, la ora 19.45, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a declarat pentru Mediafax Bogdan Popescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Potrivit lui Bogdan Popescu, în pofida tuturor eforturilor făcute de către medici, la ora 19.45 Ramona Cîciu a încetat din viaţă.

Medicul a explicat că femeia era ventilată mecanic, iar funcţiile cordului erau, de asemenea, susţinute cu ajutorul aparatelor.

"Deşi s-au încercat multiple manevre de resuscitare şi terapia specifică, Ramona Cîciu nu a mai putut fi salvată", a spus Popescu.

Încă de la început, medicii au fost rezervaţi în privinţa şanselor de supravieţuire ale femeii, după ce aceasta şi-a pierdut cunoştinţa la serviciu şi a rămas în această stare mai mult de cinci minute, după care a intrat în comă profundă.



12.03.2010, 16.30 Procurorii au deschis o anchetă în cazul Ramona Cîciu

Procurorii Parchetului Judecătoriei sectorului 6 din Bucureşti s-au autosesizat şi fac cercetări cu privire la respectarea securităţii şi sănătăţii în muncă în cazul Ramonei Cîciu.

"Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti s-au sesizat din oficiu şi efectuează cercetări în dosarul nr. 4040/P/2010 având ca obiect aplicarea şi respectarea normelor cuprinse în Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă. Cercetările se efectuează în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care victima Cîciu Carmen Ramona a ajuns în stare gravă la spital, direct de la locul de muncă", se arată într-un comunicat de vineri al Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Presa din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit medicilor, starea Ramonei Cîciu s-a agravat în ultimele 24 de ore, din cauza complicaţiilor date de leziunile cerebrale.


11.03.2010, 21.20

Ramona Cîciu e în comă pro­fundă şi este ajutată de apa­rate să supravieţuiască. Tocmai a fost operată pentru că din cauza lipsei oxigenării, creierul începuse să se umfle. Ea a ajuns marţi la Spitalul Universitar, în stare critică, după ce s-a prăbuşit la locul de muncă. Lucrează ca programator la reprezentanţa din România a unei firme britanice specializată în studii de piaţă. Prietena ei, Elena Stoica, po­vesteşte că "munceam enorm, uneori rămâneam şi peste noapte, până a doua zi dimineaţă". Tot ea spune însă că "ne plăcea ceea ce făceam". Medicii nu ştiu foarte clar care este cauza. "Nu excludem nici ipoteza sur­menajului datorat supramuncii", spune Bogdan Popescu, purtătorul de cuvânt al spitalului. "Nu vreau să acuz firma, cel puţin nu în acest moment", spune soţul Ramonei, care stă de două zile pe holurile Spitalului Universitar. Citiţi aici cum arată statisticile: jumătate dintre angajaţii români fac ore suplimentare pentru a se asigura că nu sunt daţi afară.

Comă profundă

Pe un pat din secţia de terapie in-tensivă a Spitalului Universitar Bucureşti (SUUB), o tânără de 34 de ani se luptă cu moartea. Ramona Cîciu e în comă profundă, inima îi bate neregulat şi s-ar opri de tot dacă nu ar fi ajutată de aparate şi medicaţie intensivă.

În craniu are două nişe (volete este termenul medical): medicii au operat-o, îndepărtându-i două mari porţiuni osoase, pentru a permite creierului să se umfle, scăpându-l astfel de presiunea unui edem ce s-a creat în urma hipoxiei (lipsei oxigenării).

Pe holul de la etajul doi al spitalului, la zece metri de soţia sa, dar despărţit de ea prin mai multe uşi printre care nu este lăsat să treacă, Marius Cîciu aşteaptă o minune, în compania unor prieteni de familie. De marţi, de când Ramona s-a prăbuşit la locul de muncă, intrând în stop cardio-respirator, Marius nu a văzut-o decât pentru câteva secunde, atunci când a fost mutată provizoriu în altă secţie, pentru analize. Doar mamei tinerei i s-a permis accesul în secţia de terapie intensivă, pentru o jumătate de minut. A fost şi mai şocată să o vadă umflată din cauza retenţiei de fluide - o altă problemă pe care medicii se străduiesc să o rezolve.

Soţul: Părea că totul e normal

Doctorul Bogdan Popescu, purtătorul de cuvânt al SUUB, după ce îmi spune că în acest moment cauza stării în care se află tânăra Ramona nu poate fi "precizată cu exactitate", îmi recomandă, telefonic, să încerc să vorbesc cu mama Ramonei. Mă aflam pe holul etajului 2, în faţa uşii închise a secţiei de terapie intensivă. "Vedeţi că dânsa trebuie să fie pe hol. A fost în vizită la fiica dumneaei şi vă poate spune câte ceva, dacă va dori şi va putea să discute". După o încercare eşuată ("Eu sunt la soţul, încercaţi la domnii…", îmi spune o doamnă în vârstă ce păzeşte uşa închisă, aşezată pe o banchetă), dau chiar de Marius Cîciu. Chiar dacă e rezervat şi vizibil afectat de încercarea prin care trece, acceptă dialogul. Treptat, împreună cu Elena Stoica, prietena Ramonei şi fostă colegă de serviciu, reconstituim ultima perioadă din viaţa tinerei, mamă a doi gemeni superbi de doi ani şi şapte luni.

"Părea că totul e normal. Nu s-a plâns de nicio suferinţă. E adevărat, ultimele examene medicale mai complexe le-a făcut înainte şi imediat după naştere. S-au făcut şi verificările anuale la locul de muncă, ultima destul de recent. Nu pot să spun exact cât muncea. Dar nu vreau să acuz firma, cel puţin nu în acest moment. S-a întâmplat o tragedie căreia mă străduiesc să-i fac faţă… încerc să-mi păstrez optimismul şi să sper că poate va fi bine. Nu caut un ţap ispăşitor", spune Marius. În ultima perioadă, Ramona nu părea să fie mai ocupată decât de obicei. "Luni seara chiar am fost în vizită cu ea şi copiii la nişte rude care au şi ei copii mici. Totul a fost bine, copiii s-au jucat, noi am stat la taclale…", povesteşte Marius. Iar Elena completează: "Am aflat că şi la serviciu a fost veselă dimineaţa, s-au distrat cu colegii, au mâncat mucenici…"

Stop job

După ce Ramona a intrat în stopul cardio-respirator, încercările iniţiale de resuscitare ale unei colege care, cu totul întâmplător, avea pregătire medicală, au fost zadarnice. Nici medicii de la Centrul Medical Unirea, aflaţi în clădirea în care lucra tânăra, nici medicii de la o ambulanţă privată, ajunşi imediat la faţa locului, nu au reuşit să o stabilizeze. Apărut după circa un sfert de oră de la stop, echipajul SMURD a găsit-o pe Ramona în fibrilaţie ventriculară şi a pus la bătaie tot arsenalul de resuscitare disponibil, reuşind minunea după circa 90 de minute.

Elena Stoica: Munceam enorm

"Ne-am cunoscut în 2002, în ziua în care m-am angajat, şi am devenit, astfel, colege", istoriseşte Elena Stoica. "Ea era angajată de două săptămâni. Practic, firma a început şi a crescut cu noi. De la 12 angajaţi câţi eram, am ajuns la o mie. Munceam enorm, uneori rămâneam şi peste noapte, până a doua zi dimineaţa, dar ne plăcea ce făceam şi eram un colectiv extraordinar, ne înţelegeam foarte bine. Mai toţi erau foarte tineri, noi eram «babele» de acolo. A trebuit să plec după ce am născut şi a trebuit să decid că e mai important să mă dedic fetiţei mele care acum a împlinit cinci ani". Ramona, însă, a rămas în firmă şi după ce a născut. De fapt, s-a întors la muncă atunci când gemenii împliniseră 6 luni. "Ar mai fi rămas, poate, acasă, dacă nu ar fi pierdut laptele. Aşa însă, chiar dacă cei de la firmă nu insistau ultimativ, a decis să revină la muncă", spune Marius.

Fiindcă Elena adaugă că au rămas cele mai bune prietene şi după ce, profesional, drumurile li s-au despărţit, o întreb când s-au văzut ultima dată. "La concertul Holograf, de Dragobete. Ne-am distrat grozav, ca în fiecare an. Îi lăsăm pe soţi cu cei mici şi noi ne facem de cap".

Firma: "Accidental", unii lucrau şi peste noapte

Cristina Mititelu, vicepreşedintele Ipsos România, recunoaşte că. "accidental", unii angajaţi ai firmei au lucrat şi peste noapte. "Nu văd însă care e legătura cu cazul de care discutăm. Asemenea situaţii izolate se petrec în toate companiile. Dar eu vă spun că, din ianuarie şi până acum, pontajul electronic al doamnei Cîciu arată că a petrecut la muncă, în medie, doar opt ore şi jumătate zilnic". D-na Mititelu a admis că în firmă au avut loc unele reduceri de personal, dar susţine că niciodată nu au fost 1.000 de angajaţi - ceea ce ar fi însemnat că efectivele actuale sunt înjumătăţite. În plus, vicepreşedintele Ipsos România susţine că menţinerea productivităţii companiei nu s-a făcut pe seama angajaţilor rămaşi, ci prin "eficientizarea activităţilor şi alte modalităţi de compensare".

Citeşte şi:

ITM Bucureşti: Angajatorul face verificările în cazul tinerei căreia i s-a făcut rău la serviciu

Cauza probabilă a stopului respirator: miocardita

Jumătate dintre angajaţi fac ore suplimentare

Sindromul Karoshi

Citește și: