Firuta Flutur
138 vizualizări 18 apr 2019

Scrisoarea a fost transmisă joi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) preşedintelui Curţii Constituţionale şi este publicată pe site-ul ÎCCJ.

„Cu referire la dosarul nr. 642E/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat la data de 12 aprilie următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană: Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instanţe naţionale de completuri specializate în cauze de corupţie?”, se arată în adresa transmisă lui Valer Dorneanu.

Instanţa supremă a primit 19 răspunsuri, acestea fiind grupate pe trei categorii.

- 13 state care nu au la nivelul Curţii Supreme, nici la nivelul altor instanţe inferioare completuri specializate în cauze de corupţie: Germania, Lituania, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Suedia, Olanda, Polonia, Finlanda, Cipru, Norvegia, Spania, Marea Britanie.

- 5 state care nu au la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie, dar au la nivelul altor instanţe fie completuri specializate, fie judecători specializaţi: Croaţia, Slovacia, Cehia, Grecia, Slovenia. Slovenia are secţii specializate la nivelul a patru instanţe, competente să judece mai multe categorii de infracţiuni, printre care şi infracţiuni de corupţie.

- Austria are la nivelul Curţii Supreme completuri specializate în cauze de corupţie.

„Concluzie. Cu excepţia Austriei, Curţile Supreme afiliate Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană nu au completuri specializate în cauze de corupţie”, se mai arată în scrisoarea trimisă Curţii Constituţionale.

Judecătorii Curţii Constituţionale sunt aşteptaţi să dezbată vineri sesizarea lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în dosare de corupţie.

Citește și: