Biro ATTILA
38544 vizualizări 12 ian 2015

Adjunctul secretarului de stat american Victoria Nuland urmează să facă o nouă vizită în România, fiind primul oficial american de rang înalt care vine în ţara noastră după instalarea oficială a lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte. La precedenta vizită în România, Nuland a transmis un mesaj clar de susţinere a luptei anticorupţie din România. ”Statele Unite manifestă un interes profund în dezvoltarea continuă a statului de drept, Justiţiei, deschiderii economice, transparenţei în România. Am discutat aceste aspecte astăzi. Întotdeauna vom fi deschişi cu privire la interesul profund al SUA în legătură cu reforma continuă şi traiectoria democratică a României şi în interesele pe care le avem în a vedea statul de drept întărit, pentru ca o Românie puternică, democratică şi prosperă este cel mai bun partener pentru SUA, cel mai bun aliat NATO şi cel mai bun membru UE, în slujba responsabilităţii globale pe care o împărtăşim şi a parteneriatului nostru strategic”, declara aceasta pe 11 ianuarie 2014.

Nu a fost singura menţiune a României şi a corupţiei. Victoria Nuland, adjunctul secretarului de Stat American, John Kerry, vorbea, ]n noiembrie anul trecut, într-un discurs susţinut la Washington, despre abuzurile unor lideri din ţările membre UE şi NATO din Europa Centrală. I-a criticat pe aceştia acuzându-i că ignoră valorile democratice şi protejează oficiali corupţi de urmărirea judiciară. "Aşa că astăzi îi întreb pe aceşti lideri: Cum puteţi dormi sub umbrela Articolului 5 al NATO noaptea, în timp ce ziua promovaţi "democraţia iliberală", încurajaţi naţionalismul, impuneţi restricţii presei sau demonizaţi societatea civilă?! Pun aceeaşi întrebare şi în legătură cu cei care protejează oficialii corupţi de urmărirea judiciară, evitând Parlamentul atunci când este convenabil pentru ei sau fac afaceri care cresc dependenţa ţărilor lor de o sursă de energie în pofida politicii declarate de diversificare", a declarant Nuland.

În cadrul vizitei în România, oficialul american se va întâlni cu cei mai importanţi factori decizionali din România. În contextul acestei vizite, gândul propune o analiză a celor mai importante dezbateri din sistemul judiciar sau care vizează Justiţia.

Legea Big Brother - între antiterorism şi dreptul la viaţă privată

Tema principală în aceste zile în sistemul judiciar, dar în special în rândul serviciilor secrete este legea Big Brother, legea cartelelor prepay şi legea siguranţei cibernetice. Legea "Big Brother" se referă la obligaţia operatorilor telecom de a reţine timp de 6 luni date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor, pe care trebuie să le pună la dispoziţia organelor de cercetare penală, cu încuviinţarea unui judecător.

Acestă lege a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională pe motiv că nu oferă destule garanţii că drepturile fundamentale ale cetăţenilor vor fi apărate. Legea cartelelor prepay a fost şi ea declarată neconstituţională, iar legea siguranţei cibernetice - care practic oferă serviciilor secrete acces necenzurat de judecător în sistemele informatice - este acum verificată de Curtea Constituţională.

Toate aceste legi au fost contestate în spaţiul public de societatea civilă prin ONG-uri, care susţin că reglementările ar trebui să ţină cont de dreptul fundamental la viaţă privată şi că procedurile trebuie să fie supervizate de judecători. După atentatele din Franţa, guvernul - prin ministerul pentru Societatea Informaţională - a redeschis subiectul legilor menţionate mai sus. În acest sens, ministrul Sorin Grindeanu a anunţat că va fi iniţiat un nou proiect de lege privind retenţia datelor. 

În esenţă, dezbaterea privind legea Big Brother şi celelate două legi este următoarea: autorităţile spun că au nevoie urgentă de unelte legislative care să le permită un acces mai mare la datele sistemelor de telefonie şi internet, chiar dacă asta însemnă o restrâgere a dreptlui la viaţă privată. Nevoia este data în special de ameninţările de tip terorist.

În schimb societatea civilă spune că este nevoie de aceste legi, dar că astfel de legi care restrângă fie şi pentru o scurtă perioadă dreptul la viaţă privată trebuie să conţină prevederi clare,  dar şi prevederi care să garanteze că nu vor fi comise abuzuri.

Numirea unui şef al DIICOT

Importantă va fi şi numirea unui nou şef la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism. DIICOT nu are un şef pentru că Alina Bica cea care a condus direcţia a fost arestată de DNA într-un dosar de corupţie. Alina Bica este acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie în legătură cu dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. DIICOT este instituţia care anchetează cazurile de terorism dar şi infracţiuni de macrocriminalitate economică, adică dosare în care prejudiciile sunt de zeci sau sute de milioane de euro. În multe dosarele mari ale DIICOT sunt cercetaţi sau trimişi în judedacată politicieni. Noul şef al CSM urmează să fie popus de ministrul Justiţiei, propunerea este analizată de Consiliul Superior al Magistraturii care emite un aviz consultativ. În final  în final fiind numşeful DIICOT va fi numit de preşedintele României.

Marile dosare DNA şi cele din instanţă

Judecătorii şi procurorii au de soluţionat în acest an o serie de dosare importante. În cazul procurorilor, unul dintre dosarele importante este  EADS. În acest caz procurorii investighează contractul privind securizarea graniţelor României pentru  a intra  în spaţiul Schegen. Este vorba de o achiziţie în valoare totală de 700 milioane euro. Un alt dosar important este cel legat de licenţele Microsoft. În acest dosar mai mulţi foşti miniştri au fost puşi sub acuzare.

DNA, Parchetul General şi DIICOT vor trebui să soluţioneze plângerile şi dosarele deschide pe numele fostului preşedinte Traian Băsescu. Presa a relatat că la Parchetul General ar exista peste 20 de plângeri pe numele lui Traian Băsescu, nesoluţionate pentru că acesta a fost protejat de imunitatea prezidenţială.

Un alt nume pentru care procurorii vor trebui să ofere un raspuns tranşant este cel al Elenei Udrea. Fostul ministru al Dezvoltării a fost menţionată în dosarul restituirii suspecte de la ANRP în care un martor susţine că soţul Elenei Udrea ar fi primit o şpagă de 10 milioane euro. Numele Elenei Udrea apare într-un context similar şi în dosarul Microsoft în care acelaşi Dorin Cocoş ar fi cerut o şpagă de 9 milioane euro. În plus numele Elenei Udrea a fost vehiculat şi în dosarul Gala Bute.

În cazul instanţelor, în 2015 judecătorii vor avea de soluţionat o serie de dosare sensibile. Unul dintre ele este cel de incompatibilitate al preşedintelui Klaus Iohannis. Curtea Supremă a stabilit că dosarul lui Klaus Iohannis în care ANI cere să fie sancţionat pentru incompatibilitate va fi judecat pe 14 ianuarie 2015. Judecătorii au admis că această cauză trebuie judecată pe fond. Curtea Constituţională a decis că articolul în baza căruia este judecat Iohannis este constitutional. Asta nu înseamnă că preşedintele va primi o soluţie nefavorabilă în dosarul său, ci doar că judecătorii trebuie să decidă definitiv.

Una dintre variantele indicate de specialiştii consultaţi de gândul este aceea că ulterior datei de 22 decembrie 2014 - Iohannis se bucură de imunitate. Acestă imunitate în unele interpretări este extinsă şi la acest tip de cauze, nu doar pe cele penale. Astfel, judecătorii ar putea dispune suspendarea dosarului până când Iohannis nu va mai fi preşedinte, respectiv nu se va mai bucura de imunitate prezidenţială.

ANAF - recuperarea prejudiciilor

O altă temă importantă pentru anul 2015 este recuperarea prejudiciilor din dosarele penale.  În 2013, în toate dosarele penale din România s-au constatat prejudicii de 2 miliarde de euro. Nimeni nu ştie însă din aceste 2 miliarde de euro cât este prejudiciu cauzat bugetului de stat şi cât unor entităţi private. 7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanţe în 2013 în dosarele penale soluţionate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autorităţile o pot oferi. Nimeni nu ştie însă cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituţia susţine că orice informaţie despre acest tip de proceduri este confidenţială.

În urma unor semnale constante din partea societăţii civile şi a presei, pe 11 decembrie 2014, Ministerul Justiţiei a anunţat crearea unei instituţii specializate în recuperarea prejudiciilor.  Potriivt Ministerului Justiţiei, ”rolul acesteia fiind de a administra bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale, activitate care, în prezent, se realizează de mai multe instituţii, ceea ce creează dificultăţi în gestionarea şi, ulterior, valorificarea acestora. În acelaşi timp, noua structură va avea un rol de coordonare şi decizie, în cooperare cu ANAF, a activităţii de valorificare a bunurilor confiscate”. Ministerul Justiţiei a promis că această nouă instituţie va fi funcţională în martie 2015 şi va avea 30 de specialişti.

Politicienii care nu respectă deciziile instanţelor

În 2014 Parlamentul a respins mai multe cereri de ridicare a imunităţii în vederea urmăririi penale (pentru miniştrii parlamentari) sau arestare în cazul parlamentarilor simpli. Este cazul  Daniel Chiţoiu, fost ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, pentru care Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz pentru începerea urmăriirii penale în dosarul "Carpatica", pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor. Un alt exemplu este cel al deputatului Vlad Cosma de la Prahova pentru care DNA a cerut arestarea preventivă într-un dosar de corupţie dar Parlamentul a refuzat. Dupa alegerile prezidenţiale Parlamentul a încercat să-şi spele imaginea aprobând mai multe cererei ale DNA.

Cu toate acestea partidele păstrează în rândul lor politicieni corupţi care au decizii definitive de condamnare. Este cazul senatorului PNL Tudor Chiuariu, condamnat definitiv pentru corupţie în dosarul Poşta Română. El nu a fost eliminat din PNL. Acum este urmărit penal pentru o presupusă mită de 2,5 milioane de euro iar conducerea partidului i-a solicitat să îşi prezinte demisia din partid. Tot din PNL face parte şi Verginel Gireadă, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu. În cazul său, partidul nu i-a solicitat să plece din partid, el fiind ales deputat din partea PNL cu o condamnare la activ. La PSD, senatorul Sorin Lazar are o condamnare definitivă pentru conflict de interese. El este încă senator şi membru PSD.

Citește și: