Gandul.info
Andrei Luca POPESCU
4905 vizualizări 15 oct 2013

UPDATE Tribunalul Militar Bucureşti i-a respins plângerea lui Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, împotriva deciziei unui procuror civil de a da NUP (neînceperea urmăririi penale) în cazul fostului maior de Securitate Marin Pârvulescu, anchetatorul principal al disidentului care a murit în 1985, din cauza bătăilor primite la interogatoriile Securităţii.

Astfel, Marin Pârvulescu scapă neatins de justiţie, după ce în ultimii 10 ani procurorii şi judecătorii i-au respins sistematic cererile fiului lui Ursu ca fostul securist să fie anchetat pentru omor sau pentru tortură motivată politic. Aceştia au motivat că presupusele infracţiuni ale fostului securist s-ar fi prescris.

Judecătorul militar Gabriel Gunescu a decis miercuri să respingă plângerea lui Ursu "ca neîntemeiată" şi să îl oblige pe Andrei Ursu la plata a 100 de lei, cheltuieli de judecată. Gunescu a mai dat o decizie similară în cazul altei plângeri a lui Andrei Ursu, împotriva unui NUP dat de un procuror militar. Plângerea respinsă astăzi a ajuns tot pe mâinile lui Gunescu, deşi acesta a solicitat recuzarea, pentru a nu exista suspiciuni că se pronunţă de două ori pe acelaşi caz. Cererea i-a fost însă respinsă de superiorul ierarhic.

Această decizie este definitivă şi mai poate fi atacată doar prin proceduri extraordinare, pe care ar trebui să le dispună Procurorul General al României, Tiberiu Niţu.


ŞTIREA INIŢIALĂ. Judecătorul militar Gabriel Gunescu decide miercuri, la Tribunalul Militar Bucureşti, dacă fostul maior de Securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat ancheta disidentului Gheorghe Ursu, trebuie adus în faţa justiţiei, aşa cum solicită fiul lui Ursu. Procedural, aceasta este ultima şansă pentru ca fostul securist să fie cercetat penal, după ce mai mulţi procurori şi judecători au închis sau au tergiversat cazul, încă din anul 2003.

Colonelul Gunescu s-a mai pronunţat o dată cu privire la acest caz, însă pe o altă cerere. Atunci, el a nu a fost de acord cu desfiinţarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Marin Pârvulescu, soluţie dată de un procuror militar.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliţiei Bucureşti, după ce a fost închis timp de aproape două luni şi a fost anchetat aproape zilnic. Conform mărturiilor colegilor de arest, Ursu venea bătut crunt de la interogatorii, uneori fiind adus în celulă cu pătura, pentru că nu mai putea să se ţină pe picioare.

Maiorul de Securitate Marin Pârvulescu a fost cel care a coordonat anchetarea lui Ursu, în legătură cu jurnalul personal deţinut de acesta şi cu prietenii săi de la Europa Liberă şi din România – oameni de litere consideraţi şi ei disidenţi (precum Nina Cassian, Geo Bogza, Dan Deşliu, Radu Cosaşu etc.). Într-un reportaj gândul, Pârvulescu neagă că a avut vreo implicare în moartea lui Gheorghe Ursu, spunând că Securitatea a decis închiderea anchetei şi predarea către un procuror civil, respectiv către Miliţie. Fostul securist mai susţine că Securitatea şi el însuşi nu ar fi avut puterea să intervină peste o anchetă civilă.

Totuşi, Andrei Ursu, fiul disidentului, a explicat pentru gândul că aceasta a fost strategia de diversiune a Securităţii, pentru a linişti apele internaţionale. SUA şi Vestul, prin postul de radio Europa Liberă, urmăreau cu atenţie evoluţia anchetei lui Ursu, astfel că Securitatea ar fi decis ca inginerul să fie anchetat de civili, pentru a mai demonta suspiciunile.

Tactica procurorilor: infracţiunea securistului s-a prescris

Toţi procurorii care au avut pe mână plângerile penale depuse de urmaşul lui Gheorghe Ursu, în ultimii 10 ani, pe numele securistului Marin Pârvulescu, au mers pe o singură idee: infracţiunea lui Pârvulescu, fie că ar fi vorba despre omor, fie de tortură motivată politic, care intră sub incidenţa crimelor împotriva umanităţii, s-ar fi prescris. Deznodământul a fost mereu acelaşi: neînceperea urmăririi penale pentru Marin Pârvulescu.

La ultimul termen din dosarul pe care se pronunţă miercuri judecătorul militar Gabriel Gunescu, procurorul militar Octavian Opriş a mers pe aceeaşi idee: infracţiunea de care Pârvulescu este acuzat, prin plângerea făcută de Andrei Ursu, s-a prescris în iunie 2012, el calculând curgerea termenului de prescripţie începând cu 1990.

Cu toate acestea, avocaţii lui Ursu au arătat în repetate rânduri, în faţa judecătorilor, că o lege din 2012 care face imprescriptibile infracţiunile de omor, invalidează teoria procurorilor. De altfel, Ursu nici nu cere cercetarea securistului pentru omor, ci pentru crime împotriva umanităţii, respectiv tortură motivată politic.

Istoricul dosarului Ursu

În 2007, fiul lui Gheorghe Ursu a depus o plângere împotriva fostului securist Marin Pârvulescu, în care cerea procurorilor să îl cerceteze pe acesta pentru tortură motivată politic, faptă care intră sub incidenţa infracţiunii de crimă împotriva umanităţii. Plângerea a fost depusă la Parchetul Militar, care după trei ani a declinat-o către Parchetul General, în 2010.

Pentru că nu exista niciun semnal că procurorii se ocupă de acest caz, familia Ursu a făcut mai multe sesizări la Ministerul Justiţiei şi la Procurorul General de atunci, Laura Codruţa Kovesi. În urma acestor sesizări, Parchetul General a dispus întocmirea unui dosar de cercetare penală.

Un an mai târziu, în 2011, Parchetul General îşi declină competenţa şi trimite dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, schimbând totodată încadrarea juridică a faptelor reclamte din crime împotriva umanităţii în omor.

Pe 21 martie 2013, procurorul Ruxandra Ionescu de la Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus NUP pe infracţiunea de omor, infracţiune care nu făcea obiectul plângerii penale iniţiale, însă aşa au considerat procurorii că trebuie încadrată. Andrei Ursu a atacat această rezoluţie a procurorului în instanţă, la Tribunalul Bucureşti, care şi-a declinat competenţa şi a trimis procesul la Tribunalul Militar Bucureşti.

Citește și: