Departamentul Politic
547 vizualizări 6 iul 2012

Situaţia politică de la Bucureşti a provocat reacţii ale CE, ale statelor UE şi SUA, mergând de la cereri de sancţionare a României, până la exprimarea îngrijorării şi la avertismente asupra consecinţelor, în replică autorităţile explicând contextul general şi garantând că legea va fi respectată.

Oficialităţile europene şi cele din statele UE au început încă de marţi să-şi manifeste preocuparea faţă de situaţia din România, prima fiind vicepreşedintele CE şi comisar european pentru Justiţie, Viviane Reding, iar cea mai recentă poziţie este a preşedinteului Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Joi şi vineri, autorităţile de la Bucureşti au răspuns prin ministrul de Externe Andrei Marga şi prin premierul Victor Ponta, care va face joia viitoare o vizită la Bruxelles pentru a explica situaţia din România.

Premierul a precizat că Guvernul va respecta evaluările partenerilor europeni şi internaţionali ai României şi va îndrepta orice măsură adoptată în ultima perioadă care eventual va fi indicată în aceste evaluări că nu ar respecta standardele europene.

Agenţia de presă MEDIAFAX prezintă principalele reacţii internaţionale faţă de situaţia politică din România:

- Vicepreşedintele Comisiei Europene Viviane Reding, comisar pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, scria, marţi, pe contul său de Twitter, că este "foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României".

"Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României", nota oficialul european.

Viviane Reding mai spune că, pentru ea, "un sistem judiciar funcţional şi independent este o preconditie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie".

- Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, declara, miercuri, că suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în sine nu va afecta imaginea României, însă vor fi consecinţe serioase dacă va fi făcută într-un mod neconstituţional.

"Nu sunt un expert în privinţa asta şi nu ţin partea niciuneia dintre părţi, dar pot să vă spun în mod absolut că dacă suspendarea este făcută într-un mod care pare manipulator sau prin încălcarea Constituţiei, prin ocolişuri pentru că oamenii devin frustraţi de procesul constituţional, aceasta va avea un foarte serios efect asupra modului cum este văzută în întreaga lume aplicarea legii în România", a afirmat ambasadorul Gitenstein.

El a subliniat că imaginea României în ochii nu numai ai SUA, dar şi ai pieţelor financiare care sunt foarte importante în prezent, depinde nu numai de modul cum se va ajunge la suspendare, dar şi de ce se va întâmpla în timpul perioadei de suspendare a preşedintelui.

Totodată, Gitenstein a evidenţiat că este "un lucru foarte serios" îndepărtarea din funcţie a unui preşedinte ales, iar în SUA au existat de asemenea trei încercări în acest sens, însă niciuna nu a reuşit.

"Este un lucru foarte serios de a îndepărta un demnitar de rang înalt ales de popor din funcţia sa, dar acest lucru se poate întâmpla, iar în anumite circumstanţe chiar ar trebui să se întâmple. Şi în SUA avem un proces legat de asta, au fost trei încercări serioase de a face acest lucru, dar niciuna nu a reuşit. Dar nu înseamnă că nu pot fi şi circumstanţe când ar trebui să se întâmple asta şi că ar putea fi cazul şi aici, în România", a mai spus ambasadorul SUA.

- Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei de afaceri europene a Bundestagului, i-a cerut, miercuri, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declanşarea procedurii de infringement împotriva României şi suspendarea votului său în Consiliul European în urma subminării statului de drept şi democraţiei

"Vă scriu cu mare îngrijorare în legătură cu situaţia politică actuală din România. Ultimele evoluţii indică faptul că România se îndreaptă spre o "democraţie ghidată". În ultimele săptămâni, structurile politice au fost alterate cu o viteză rapidă. Statul de drept a fost subminat, independenţa sistemului judiciar a fost pusă sub semnul întrebării iar structurile alese democratic au fost suspendate", afirmă deputatul CDU Krichbaum, într-o scrisoare adresată lui Barroso pe 4 iulie, obţinută de MEDIAFAX.

El considera că situaţia din România, de asalt la adresa democraţiei în sine, depăşeşte evenimentele care au fost criticate pe drept în Ungaria în acest an, fiind necesare acţiuni la nivel european mai dure decât cele care au vizat Budapesta.

"Prin urmare, cer Comisiei Europene pe care o conduceţi să ia în considerare atât declanşarea procedurii prevăzute de Tratatul UE la Articolul 7 (alineatul 3), precum şi a procedurii de infringement potrivit articolului 258 din Tratatul de Funcţionare a UE. Pe durata acestor proceduri, ar trebui instituită o suspendare a dreptului de vot al României", a cerut deputatul german.

El aprecia că evoluţiile alarmante din România ar trebui reflectate şi în următorul raport MCV.

"După unele progrese în lupta împotriva corupţiei - având în vedere verdictul împotriva fostului premier Adrian Năstase - acţiunile din România sunt un mare pas înapoi. În orice caz, dacă a fost vreodată în calcul faptul că MCV nu mai este necesar, ultimele evenimente au confirmat necesitatea menţinerii lui", afirmă Krichbaum.

În scrisoarea sa, parlamentarul german enumera "restrângerea de către majoritatea PSD-PNL din Parlament a atribuţiilor Curţii Constituţionale" prin faptul că nu se mai poate pronunţa asupra hotărârilor adoptate de Legislativ, planurile de a implementa o nouă legislaţie electorală considerată neconstituţională de mai mulţi experţi, ignorarea de către premierul Victor Ponta a deciziei CC privind reprezentarea la Consiliul European, intenţia anunţată de Ponta de a înlătura doi judecători CC consideraţi apropiaţi de preşedintele Traian Băsescu, trecerea sub controlul său a Monitorului Oficial, schimbarea comisiei de atestare a diplomelor şi titlurilor universitare după ce a constatat plagiatul lui Ponta, schimbarea în grabă de către Parlament a regulilor privind suspendarea Preşedintelui României, care fac acest lucru mai uşor şi mai repede de realizat, schimbarea preşedinţilor celor două Camere cu încălcarea procedurilor, instalarea unor noi directori pentru SRR şi TVR şi schimbarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu.

- AFP relata, joi, că Franţa a îndemnat Guvernul din România, unde au început dezbaterile în vederea destituirii preşedintelui, "să respecte valorile democratice şi statul de drept".

"Toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) sunt obligate să respecte atât valorile democratice şi statul de drept, cât şi echilibrul puterilor în cadrul instituţiilor lor", a declarat într-o conferinţă de presă Bernard Valero, purtătorul de cuvânt al ministerului, răspunzând unei întrebări despre lipsa de reacţie a Parisului faţă de evenimentele din România.

"Românilor le revine (rolul) să se pronunţe asupra procedurilor în curs", a precizat purtătorul de cuvânt, conform AFP.

Ulterior, MAE a declarat că a contactat ministerul omolog de la Paris cu privire la declaraţia difuzată de AFP, iar partea franceză a informat că aceasta nu conţine note critice la adresa Guvernului de la Bucureşti.

"Declaraţia nu reprezintă o luare de poziţie în urma unei autosesizări a MAE francez, ci este un răspuns la o întrebare din partea unui jurnalist. Declaraţia are caracter general şi, aşa cum a fost informat MAE de către partea franceză, nu conţine notele critice la adresa Guvernului de la Bucureşti care i-au fost atribuite la preluarea declaraţiei de către unele agenţii de presă", susţinea MAE într-o precizare remisă MEDIAFAX.

De asemenea, MAE arată că a contactat partea franceză cu privire la declaraţia transmisă de AFP şi a rezultat că, în cadrul briefingului zilnic de presă al MAE francez, purtătorul de cuvânt Bernard Valero a răspuns unei întrebări din partea unui jurnalist privind lipsa de reacţie a Parisului faţă de evenimentele de la Bucureşti".

Conform MAE român, declaraţia oficialului francez a fost următoarea: "Toate statele membre UE trebuie, în mod natural, să respecte valorile democratice şi statul de drept, precum şi echilibrul de puteri în cadrul propriilor instituţii. Românii sunt cei care trebuie să se pronunţe asupra procedurilor în curs".

- Joi, eurodeputaţii Alain Lamassoure şi Elmar Brok, preşedinţii unor comisii din Parlamentul European, au cerut Comisiei Europene să urmărească atent evoluţia politică de la Bucureşti şi să prezinte un raport care ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul UE.

"Deciziile luate de Guvernul României în ultimele zile sunt foarte preocupante. Comisia Europeană trebuie să acţioneze imediat şi să pună România sub monitorizare", afirmau eurodeputaţii Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei de Buget din PE, şi Elmar Brok, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din PE.

"Numeroase decizii ridică serioase semne de întrebare în legătură cu respectarea statului de drept în România: ignorarea de către premier a unei decizii a Curţii Constituţionale, tergiversarea publicării în Monitorul Oficial a unui decret, preluarea Monitorului Oficial de către Guvern, deşi anterior era subordonat Parlamentului, planul de înlocuire a judecătorilor Curţii Constituţionale, iar, acum, demararea procedurilor de suspendare a preşedintelui Băsescu", susţineau cei doi eurodeputaţi membri ai PPE.

"Modul în care au fost înlocuiţi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, printr-o procedură rapidă, este la fel de îngrijorător din punctul de vedere al principiilor statului de drept. Cerem Comisiei Europene să monitorizeze şi să examineze toate aceste probleme prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi să prezinte un raport în următoarele săptămâni. Raportul ar trebui să includă şi unele măsuri", adăugau ei.

"Concluziile acestui raport pot conduce la utilizarea prevederilor Articolului 7 al Tratatului de la Lisabona", subliniau cei doi eurodeputaţi.

Articolul 7 (paragraful 3) al Tratatului Uniunii Europene prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, în cazul în care statul respectiv nu respectă principiile fundamentale ale Uniunii Europene.

- La rândul său, ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, a declarat, joi, că este important pentru România ca politicienii să menţină credibilitatea statului român pe pieţele financiare, să respecte Constituţia, instituţiile statului, deciziile instanţelor judecătoreşti, inclusiv ale Curţii Constituţionale.

"România operează într-o perioadă de incertitudine pe plan european. Este important pentru politicienii români să menţină credibilitatea statului român pe pieţele financiare şi să asigure respectarea statului de drept", a spus Martin Harris, într-o discuţie cu "Ziarul Financiar" despre evoluţiile din Uniunea Europeană şi România în contextul deciziilor luate la cel mai recent summit al Uniunii Europene.

Întrebat însă dacă recentele evoluţii politice de la Bucureşti pot fi caracterizate ca un abuz sau ca o nerespectare a statului de drept, ambasadorul a spus: "Noi nu suntem judecători. Dacă există un conflict între puterile statului trebuie rezolvat în justiţie. Instanţele judecătoreşti trebuie să ia o decizie şi ceea ce este important este că aceste decizii trebuie să fie respectate", a spus ambasadorul.

De asemenea, întrebat dacă propunerea de suspendare a preşedintelui este o sursă de instabilitate care poate afecta România şi credibilitatea sa, ambasadorul a spus că ceea ce este important este respectarea legilor în vigoare.

"Intrăm într-o perioadă de conflict politic care va supune unui test Constituţia României. Ceea ce este important pentru toţi actorii politici din România este respectarea Constituţiei, respectarea instituţiilor statului şi a deciziilor instanţelor judecătoreşti, inclusiv a Curţii Constituţionale, care stabileşte regulile jocului pentru competiţia politică. Este important ca statul de drept să fie respectat în România", a spus ambasadorul.

Martin Harris a subliniat că după opinia sa două obiective sunt importante în această perioadă pentru România, pe care a spus că le-a transmis şi guvernului Ponta la instalare: respectarea acordului cu FMI şi reforma justiţiei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

"Au fost făcute progrese în ambele direcţii. La acordul cu FMI este importantă reforma din sănătate şi restructurarea companiilor de stat. În ceea ce priveşte justiţia, este important faptul că un număr de dosare de corupţie a ajuns la faza sentinţelor, ceea ce arată că independenţa şi eficacitatea instanţelor au crescut. De asemenea, strategia anticorupţie este asumată şi la nivelul Parlamentului şi la cel al Guvernului. Aceste progrese se vor reflecta în raportul pe justiţie al Comisiei Europene", a încheiat ambasadorul.

- Şi ministrul italian al Afacerilor Externe, Giulio Terzi, a declarat, joi, că autorităţile de la Roma urmăresc cu multă atenţie evoluţiile politice din România şi îşi doresc o clarificare cât mai rapidă, conformă cu procedurile constituţionale.

"Urmărim cu multă atenţie evoluţiile politice din România. Evident, ne dorim să se ajungă cât mai repede la o clarificare în sensul unui parcurs normal, conform cu procedurile constituţionale ale ţării", a spus Terzi, potrivit agenţiei ANSA.

De asemenea, el a arătat că România este un partener important pentru Italia.

"România este un partener important în Europa, pe care îl apreciem şi vom continua să îl apreciem", a mai spus oficialul italian.

- Ambasada Germaniei la Bucureşti a anunţat, tot joi, că Guvernul Germaniei observă cu atenţie evoluţiile din politica României şi se aşteaptă ca partidele şi instituţiile să acţioneze pe principii democratice, fapt care vizează, îndeosebi, şi respectarea independenţei Curţii Constituţionale.

Ambasada Germaniei la Bucureşti, reprezentată de Andreas von Mettenheim a precizat, pentru "Gândul", că Guvernul german este atent la evoluţiile de pe scena politică din România. Ambasada atrage atenţia că partidele şi instituţiile politice trebuie să acţioneze democratic indiferent de contextul politic tumultos.

"Guvernul Federal observă cu atenţie recentele evoluţii din politica internă a României şi se aşteaptă ca partidele şi instituţiile politice din România să acţioneze, bazându-se pe principii democratice şi ale statului de drept, chiar şi în contextul acestei situaţii tumultuoase. Acest fapt vizează, îndeosebi, şi respectarea independenţei Curţii Constituţionale a României. Europa este o comunitate de valori care trebuie să funcţioneze în litera legii, dar şi în spirit democratic. Guvernul Federal nu ia poziţie referitor la afirmaţii ale unor europarlamentari germani, independenţi", a transmis Ambasada Germaniei la Bucureşti.

- Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că Raportul CE privitor la MCV în domeniul Justiţiei, care va fi publicat în a doua jumătate a lunii iulie, va include referiri la evoluţiile politice recente care au legătură cu statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.

"Sigur, noi urmărim evenimentele politice recente din România cu mare atenţie, deşi evoluţiile sunt foarte rapide. Noi ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la unele acţiuni care au legătură cu statul de drept şi independenţa sistemului judiciar. Statul de drept şi independenţa deciziilor judiciare sunt parte a MCV şi ne vom asigura că raportul va acoperi aceste probleme", a declarat Gray pentru MEDIAFAX.

Totodată, întrebat dacă în raport ar putea fi incluse şi referiri la procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, Gray a arătat că nu poate să comenteze această ipoteză, însă în raportul MCV vor fi cuprinse elemente referitoare la independenţa Curţii Constituţionale a României.

De asemenea, el a subliniat că publicarea raportului MCV nu a fost amânată de Comisia Europeană pentru septembrie, urmând ca documentul să fie prezentat în a doua jumătate a lunii iulie, la o dată care nu a fost încă stabilită de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso.

Urmare a poziţiilor exprimate de CE, dar şi de reprezentanţii oficiali ai statelor UE, ministrul român de Externe Andrei Marga a adresat omologilor din UE sccrisori în care le-a explicat situaţia politică de la Bucureşti, inclusiv circumstanţele care au condus la recentele decizii ale Parlamentului.

"Scrisoarea ministrului de Externe Andrei Marga, asumată în calitate de membru al guvernului susţinut de actuala majoritate parlamentară, se înscrie în această logică. Ea cuprinde o analiză a contextului politic din această etapă a vieţii politice din România în care sunt descrise circumstanţele care au condus la recentele decizii ale Parlamentului", se arată într-o precizare a MAE remisă, joi seară, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit MAE, "în spiritul strânsei colaborări între statele europene, guvernele acestora se informează reciproc pe subiecte de interes, inclusiv referitor la evoluţiile politice interne".

De asemenea, în precizarea MAE despre scrisoarea ministrului Marga se arată că această practică a informării reciproce între guvernele statelor membre UE "este menită să ofere detalii privind funcţionarea instituţiilor chemate să gestioneze acţiuni politice complexe, cum ar fi instalarea unui nou executiv, astfel încât să fie asigurată continuitatea şi predictibilitatea demersurilor de politica externă".

Vineri cu câteva ore înainte ca Parlamentul să se reunească pentru a dezbate şi vota propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, a făcut o declaraţie prin care garanta că Guvernul va asigura, până la un eventual referendum de demitere a preşedintelui, stabilitatea totală a Curţii Constituţionale, instanţelor, Parchetului, DNA, ANI, serviciilor de informaţii şi altor instituţii, fără să sprijine sau să iniţieze vreo schimbare de persoane.

El a asigurat că România va respecta standardele europene ale unui stat de drept, precum şi toate deciziile Curţii Constituţionale din perioada următoare, pe care le va pune imediat în aplicare.

Ponta a asigurat din nou că România îşi va îndeplini şi obligaţiile din acordul cu FMI şi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie.

"Dincolo de criza politică şi de conflictul dintre preşedinţie şi Parlament, rămânem o ţară stabilă", a spus Ponta.

El a precizat că susţine această declaraţie în urma discuţiilor avute cu parteneri internaţionali, îngrijoraţi de situaţia politică din România, şi a anunţat că săptămâna viitoare va pleca la Bruxelles pentru a garanta oficialilor Comisiei Europene şi Parlamentului European că România este un stat de drept, cu justiţie independentă, şi îşi va asuma orice evaluare în care eventual se va considera că anumite măsuri nu respectă standardele europene, pentru a le îndrepta.

Ulterior, a avut loc o discuţie între premierul Victor Ponta şi preşedintele CE Jose Manuel Barrosso, în care oficialul CE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluţiile din România, cei doi stabilind să aibă o întrevedere, joi, la Bruxelles, pentru mai multe explicaţii pe acest subiect.

Discuţia a fost anunţată atât de premier, cât şi de CE.

"În această dimineaţă, am discutat la telefon cu preşedintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Barroso, căruia i-am spus punctul nostru de vedere şi joi voi avea o întâlnire cu domnia sa la Bruxelles", a spus Ponta.

El a precizat că şi ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, se va întâlni, miercuri, tot la Bruxelles, cu comisarul european pe probleme de justiţie, Viviane Reding.

La rândul său, Comisia Europeană s-a declarat îngrijorată în legătură cu ultimele evoluţii din România, în special de acţiunile care par a reduce puterile instituţiilor independente precum Curtea Constituţională.

"Comisia Europeană este îngrijorată de evoluţiile curente din România, în special cu privire la acţiunile care par să reducă puterile efective ale instituţiilor independente precum Curtea Constituţională. Statul de drept, controlul democratic şi independenţa sistemului judiciar sunt pietre de temelia ale democraţiei europene şi indispensabile pentru încrederea reciprocă în interiorul UE. Politica guvernamentală şi acţiunea politică trebuie să respecte aceste principii şi valori", se arată într-o declaraţie a Comisiei Europene referitoare la România, dată publicităţii vineri.

Comisia precizează că deja urmăreşte reforma judiciară şi măsurile anticorupţie în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi că în prezent este în curs de finalizare un raport referitor la cei cinci ani de activitate pe aceste teme în România.

"Recentele evoluţii ar putea periclita progresul făcut de-a lungul anilor", avertizează Comisia.

"Preşedintele Comisiei Europene a discutat astăzi cu premierul României şi a exprimat îngrijorarea Comisiei. Premierul Ponta va veni la Bruxelles joia viitoare pentru a se întâlni cu preşedintele Barroso şi a discuta aceste aspecte. Între timp, analizele Comisiei asupra situaţiei vor continua şi vor avea loc alte contacte între Comisie şi autorităţile române", se mai arată în comunicat.

Citește și: