Alexandru Costea
953 vizualizări marţi, 16:34

"În condiţiile în care domnul Augustin Lazăr a păstrat tăcerea cu privire la aceste aspecte ale carierei sale, măcar în momentul în care ele au apărut în spaţiul public ar fi trebuit să-şi prezinte demisia. Nu a înţeles să o facă, dar nu aceasta este vina dvs. «Vina» dvs este că, în aceste condiţii, după tot ce ştim/ştiţi acum şi în pofida valorilor pe care le-aţi promovat de-a lungul anilor, înţelegeţi să îi acordaţi premiul G.D.S. Astfel, în opinia mea, premiul dvs încetează să mai recompenseze o persoană care promovează valorile unei societăţi democratice şi ale statului de drept", arată judecătorul Curţii Constituţionale în scrisoare.

El susţine că procuorul Augustin Lazăr nu a fost torţionar, dar nu este nici "inocent".

"Tocmai de aceea, în contextul dezvăluirilor recente ivite în spaţiul public cu privire la activitatea domnului Augustin Lazăr ca procuror în perioada regimului comunist, surprinderea mea a fost cât se poate de mare atunci când am aflat că premiul G.D.S. pe anul 2018 a fost acordat acestuia, în pofida faptului că activitatea dânsului a presupus volens nolens, prin actele întocmite în dosarul disidentului anticomunist Iulius Filip, cauţionarea regimului represiv. Din câte ne dăm seama, domnul Augustin Lazăr nu a fost un torţionar, însă nu este nici un inocent", a mai spus Morar.

Totodată, Daniel Morar a afirmă că Ministerul Public a devenit mai fragic ca urmare a exercitării mandatului de procurul general de către Augustin Lazăr.

"Dincolo de motivarea oficială a acordării premiului domnului Augustin Lazăr («pentru merite deosebite în lupta anticorupţie»), înţeleg, dintr-o luare de poziţie publică a unui membru G.D.S. că premiul îi este acordat domnului Augustin Lazăr pentru faptul că «a rezistat» ca nimeni altul în aceste vremuri. Da, dânsul, personal, a rezistat. Însă Ministerul Public, statutul procurorilor, reputaţia acestora au devenit mai fragile ca oricând în urma exercitării mandatului său. Procurorul general al României trebuie să fie un lider responsabil şi inteligent care să-şi exercite în aşa fel atribuţiile încât, la finalul mandatului, să nu predea această instituţie fundamentală a statului mai slabă decât atunci când a preluat-o. Prin urmare, dacă dorim să evaluăm corect lucrurile, consider că esenţială nu este «rezistenţa» personală a domnului Augustin Lazăr, ci efectele pe care le-a generat această «rezistenţa» asupra Ministerului Public, cu consecinţe asupra modului în care această instituţie îşi îndeplineşte misiunea fundamentală, aceea a apărării ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor cetăţenilor", explică magistratul CCR.

Acesta susţine în închiere că scopul scrisorii este acela de a motiva decizia sa de a renunţa la premiul primit de la GDS în 2011.

"Rostul acestei scrisori nu este acela de a critica alegerea dvs., ci doar de a-mi justifica decizia de renunţare la premiul G.D.S. pe care mi l-aţi acordat în anul 2011", a conchis Daniel Morar.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că transmite premiul acordat de Grupul pentru Dialog Social disidentului Iulius Filip şi tuturor foştilor deţinuţi politici din România, subliniind că îşi exprimă regretul faţă de dramele şi suferinţele trăite de luptătorii anticomunişti.

De asemenea, el a mai subliniat că dedică premiul disidenţilor şi că îşi exprimă regretul pentru dramele acestora.

Procurorul general Augustin Lazăr s-a scuzat din nou, luni, la Timişoara, în privinţa modului în care a ajuns în comisia de eliberări condiţionate de la Penitenciarul din Aiud, spunând că nu a cercetat, nu a trimis în judecată şi nu condamnat niciun disident politic.

În spaţiul public a apărut faptul că Lazăr a făcut parte, în anii '80, din comisia care a refuzat eliberarea condiţionată a disidentului Iulius Filip.

 

Citește și: