Andrei Luca POPESCU
15968 vizualizări 11 aug 2016

Procurorii DIICOT care anchetează cazul presupusei contrabande cu arme, prezentată într-un reportaj al televiziunii britanice Sky News şi care are toate ingredientele unei poveşti contrafăcute, îl vor ancheta printr-o comisie rogatorie în Marea Britanie pe jurnalistul Stuart Ramsay, autorul materialului, sub acuzaţia de „comunicare de informaţii false”, infracţiune privind securitatea naţională a României.

Joi noapte, DIICOT i-a pus sub urmărire penală, reţinându-i pe trei dintre cei cinci români care l-au ajutat pe britanic să realizeze reportajul cu informaţii false de pe Sky News. Szanto Aurelian, Pantics Levente şi Pantics Szaba Atilla sunt acuzaţi de comunicare de informaţii false, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi constituirea unui grup infracţional organizat. Unul dintre ei a fost reţinut pentru 24 de ore.

Infracţiunea de comunicare de informaţii false, prevăzută la articolul 404 în Codul Penal, se pedepseşte cu unu până la 5 ani închisoare şi este definită astfel: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională”.

Acesta este al 7-lea dosar din istoria DIICOT privind această infracţiune. Cinci dintre ele au fost clasate cu neînceperea urmăririi penale, iar al şaselea se află încă în lucru, conform unor surse judiciare.

Nicoleta Andreescu, directorul APADOR-CH, îşi aminteşte pentru gândul cum a argumentat un deputat necesitatea acestei infracţiuni în noul Cod Penal românesc: „Un deputat la vremea respectivă ne-a justificat că este pentru situaţiile în care, de exemplu, se anunţă în presă că România urmează să bombardeze Bulgaria şi Bulgaria o ia de bună şi ne bombardează la rândul ei. Acesta a fost un exemplu. Noi am zis că este un instrument de cenzură şi că nu îşi găseşte locul în Codul Penal”.

UPDATE: Acuzaţiile oficiale ale DIICOT: S-a creat „o puternică stare de temere în rândul populaţiei civile”

Procurorii DIICOT le aduc acuzaţii nemaivăzute în România celor trei români care l-au ajutat pe Stuart Ramsay la realizarea reportajului fals: răspunsurile lor regizate ar fi creat „o puternică stare de temere în rândul populaţiei civile, dar şi un sentiment de insecuritate” şi „sentimente reprobatoare la adresa statului român”. De unde şi acuzaţia că securitatea naţională a fost pusă în pericol. De acelaşi lucru este acuzat, implicit (deşi nu este încă urmărit penal) şi jurnalistul britanic.

Faptele prezentate au generat pe de o parte sentimente reprobatoare la adresa statului român, iar pe de altă parte un sentiment de insecuritate în rândul cetăţenilor din România, având în vedere prezentarea unor posibile ameninţări la adresa securităţii naţionale a ţării. S-a reţinut că  faptele prezentate în cadrul investigaţiei jurnalistice realizate de către postul de televiziune britanic, dar şi răspunsurile pe care presupuşii traficanţi de arme le-au dat la întrebările jurnaliştilor au fost de natură a crea o puternică stare de temere în rândul populaţiei civile, dar şi un sentiment de insecuritate”, arată DIICOT.

Procurorii DIICOT mai arată într-un comunicat de presă că „aşa-zisa investigaţie jurnalistică nu era fundamentată pe fapte şi împrejurări reale, ci a fost creată din iniţiativa jurnaliştilor, prezentând ca veridice unele date şi informaţii false”.

Jurnaliştii britanici de la Sky News sunt acuzaţi că „au prezentat publicului larg un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autorităţile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o aşa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetenţă sau de corupţie”. 

O acuzaţie adusă jurnaliştilor britanici de la Sky News include chiar faptul, neexplicitat de vreo lege penală din România, că aceştia „s-au exprimat inacceptabil”. Redăm pasajul integral din comunicat: „Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil şi de neînţeles adoptat de către jurnalistul britanic şi preluat de către angajatorul său, postul de televiziune, acţiunile grupului de ziarişti britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a populaţiei largi din Europa şi din România cu privire la posibilitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) şi din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanţării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea laşă sau pasivă a autorităţilor acestora”.

Avădani, CJI: „O reacţie excesivă”. Andreescu, APADOR-CH: „Un instrument de cenzură”

Dacă procurorii DIICOT se decid să treacă la treabă într-adevăr în acest sens, după ce i-au audiat pe românii implicaţi în filmarea reportajului Sky News şi care s-a dovedit că deţineau legal armele de vânătoare pe care i le-au prezentat jurnalistului, spunând că acesta le-a spus că joacă nişte roluri pentru un documentar despre traficul de arme din Europa, se ridică mai multe probleme.

Una ar fi cea a finalităţii demersului procurorilor, pentru repararea situaţiei create. Deocamdată, singurul prejudiciu la care ne putem gândi este unul de imagine pentru România.

„Este o reacţie excesivă, ca şi reacţia Ambasadei. Există ceea ce se numeşte soft diplomacy, pot apărea articole în presa britanică, unde se poate trata cazul cu creier. A pune sub acuzare un jurnalist străin în baza unei legislaţii româneşti nu rezolvă problema de imagine a României, dacă e o problemă de imagine. Iar dacă am avut o problemă de securitate naţională, atunci să ştim şi noi, că aia e mai gravă. Ajungem iar la ideea că presa este o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale”, explică pentru gândul Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

„Nu înţeleg finalitatea, în afară de faptul că se vor cheltui nişte bani pentru aceste demersuri”, spune pentru gândul şi Nicoleta Andreescu, directorul APADOR-CH, care se întreabă dacă nu cumva prin scoaterea la lumină a detaliilor din acest caz, prin anchetarea sa penală, autorităţile române speră să fabrice un fel de dezminţire, prin demascarea falsităţii materialului jurnalistic.

A doua mare problemă este în ce măsură procurorii pot dovedi că un jurnalist şi materialul său fals au afectat „securitatea naţională” a României.

„Ar trebui să demonstreze care este atingerea adusă siguranţei naţionale. A fost siguranţa naţională vreo secundă în pericol în urma acelui material? Te uiţi un pic şi la bonitatea canalului (Sky News – n.r.). Şi mai trebuie să demonstreze că omul a ştiut că informaţiile sunt false şi că le-a utilizat cu rea credinţă. El va susţine până la adânci bătrâneţi că nu e adevărat”, consideră Ioana Avădani.

„DIICOT are infracţiunea, ea există, numai că ei ar trebui să justifice cum anume această acţiune a jurnalistului englez pune în pericol securitatea naţională. Şi mai trebuie să dovedească că jurnalistul cunoştea caracterul fals al acestor informaţii, condiţiile sunt cumulative”, argumentează şi Nicoleta Andreescu.

Procurorii DIICOT susţin că jurnalistul a regizat toată întâlnirea, că le-a spus celor trei români ce replici să spună, ce preţuri să ceară pe arme şi tot el le-a cerut să poarte cagule şi haine de camuflaj, astfel că el ar fi cunoscut astfel caracterul fals al informaţiilor sale.

A treia mare problemă şi poate cea mai importantă este ce precedent ar constitui o astfel de punere sub acuzare a jurnalistului britanic pentru presa din România. Pe de altă parte, au existat foarte multe cazuri de acuzaţii false, bazate pe nimic real sau de materiale jurnalistice contrafăcute în România, pe care DIICOT nu le-a anchetat, unele având drept ţinte înalţi oficiali ai statului român sau instituţii care intră chiar în sfera de securitate naţională a României.

„Noi ne-am luptat foarte tare să nu existe acolo acel articol din Codul Penal, dar nu am reuşit. Să vedem dacă un articol de presă poate aduce atingere siguranţei naţionale. Care este pericolul materializat pe care acel articol îl aduce siguranţei României?”, arată Ioana Avădani, preşedinta CJI.

„Când s-au discutat noile coduri penale, noi am protestat împotriva introducerii acestei infracţiuni, tocmai pentru că formularea era vagă. Noi precizam că ar fi trebuit, în măsura în care chiar se considera necesară introducerea acestui tip de infracţiune, neapărat să apară intenţia – cu ştiinţă”, îşi aminteşte şi Nicoleta Andreescu, de la APADOR-CH.

Procurorii DIICOT descriu cum s-a produs telenovela românească pentru Sky News. Argumentele lor pentru atingerea „securităţii naţionale”

DIICOT arată într-un comunicat de presă că la începutul lunii iulie 2016, Aurelian Mihai Szanto, român rezident în Marea Britanie de mai mulţi ani, ar fi fost fost contactat telefonic de către un jurnalist britanic, pe care-l cunoscuse anterior, care i-ar fi propus să lucreze ca translator  pentru postul de televiziune britanic Sky News. „Respectivul jurnalist i-a spus că intenţionează să realizeze un documentar despre traficanţii de arme şi i-a cerut să găsească persoane dispuse să prezinte arme de foc”, susţin procurorii.

Românul le-ar fi spus jurnaliştilor că nu poate prezenta arme militare, ci doar arme de vânătoare deţinute legal de un prieten de-al său din România, Pántics Attila-Csaba. La prezentarea acestor arme urma să ia parte şi vărul acestuia, Pantics Levente.

Jurnaliştii de la Sky News i-ar fi oferit lui Szanto Aurelian 2.000 de euro pentru prestaţia sa. Acesta ar fi oprit pentru sine jumătate din sumă, iar restul le-ar fi dat-o celorlalţi doi prieteni, susţine DIICOT.

Pe 29 iulie, mai mulţi jurnalişti de la Sky News au sosit cu avionul la Târgu Mureş şi au fost preluaţi de Aurelian Szanto, cu o maşină închiriată. „După ce au fost preluaţi, între jurnalişti şi însoţitorii acestora s-au purtat discuţii în legătură cu detaliile filmării, iar inculpatului Szanto Aurelian-Mihai  i s-a cerut ca persoanele care apăreau în calitate de „traficanţi de arme” să poarte cagule. Totodată, acestuia i-au fost precizate întrebările şi răspunsurile pe care ar fi trebuit să le dea aşa-zişii traficanţi, inclusiv preţurile pentru unele tipuri de arme. Tot jurnaliştii au mai cerut ca filmarea să se realizeze într-o zonă izolată, împădurită şi cu dealuri, autovehiculul cu care se deplasau contrabandiştii să nu aibă numere de înmatriculare, iar armele să fie acoperite cu o pătură. Întrucât jurnaliştii britanici au solicitat să fie prezentate arme militare marca AK, inculpatul Pántics Attila-Csaba i-a cerut unei alte persoane  să-i împrumute o armă marca UM SADU, cal.7,62X39, armă cu destinaţia ”colecţie” pe care acesta o deţinea legal”, arată DIICOT.

Reuniunea pentru filmare a avut loc pe 31 iulie, la doi kilometri de localitatea Jeica, din judeţul Mureş, cei doi veri cu armele de vânătoare venind cu maşina de teren albastră Suzuki Samurai, vizibilă şi în filmare, susţin procurorii.

„La o distanţă de aproximativ 2 km faţă de punctul de întâlnire, inculpatul Pantics Atilla Csaba a oprit autoturismul marca Suzuki Samurai şi împreună cu inculpatul Pantics Levente au coborât, amândoi si-au pus cagulele pe cap (cagule găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare), însă unul din jurnalistii britanici i-au solicitat şi inculpatului Szanto Aurelian-Mihai, în calitate de „intermediar al traficanţilor de arme”, să poarte cagulă. Neavând cagulă, cei din echipa de filmare i-au înmânat una, o şapcă şi o geacă. Ulterior s-a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, ocazie cu care au fost puse şi întrebările la care erau pregătite şi răspunsurile, cerându-li-se în mod expres să vorbească în limba română, chiar dacă limba maternă a inculpaţilor este limba maghiară”, arată procurorii.

Procurorii trag concluzia, astfel, că informaţiile false au fost răspândite în public, prin materialul video, „cunoscând caracterul fals al acestora (şi anume faptul că persoanele din video nu erau traficanţi de arme, ci doar vânători, iar armele manipulate şi prezentate de aceştia erau arme de vânătoare deţinute legal)” şi că „au pus în pericol securitatea naţională”.

Jurnaliştii britanici mai sunt acuzaţi că „au prezentat publicului larg (reportajul fiind prezentat pe postul de televiziune britanic) un scenariu care, dacă ar fi fost adevărat, ar fi creat impresia că autorităţile statului român nu gestionează sau nu sunt interesate de a gestiona o aşa-zisă problemă creată de vânzarea de arme pe teritoriul său, din motive de incompetenţă sau de corupţie”.

De asemenea, procurorii fac aprecieri stilistice şi editoriale în probatoriul lor şi arată chiar că nu doar securitatea României ar fi fost afectată, ci securitatea întregii Europe. Mai mult, procurorii DIICOT ajung să considere că materialul de la Sky News sugerează că statul român finanţează terorismul: „Pe lângă modul de exprimare absolut inacceptabil şi de neînţeles adoptat de către jurnalistul britanic şi preluat de către angajatorul său, postul de televiziune, acţiunile grupului de ziarişti britanici pe teritoriul României sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a populaţiei largi din Europa şi din România cu privire la posibilitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament provenit din zone de conflict vecine statului român, de natură a aproviziona cu armament de război deosebit de periculos grupări teroriste din vestul Europei (deseori zguduit în ultimii ani de atentate teroriste) şi din Orientul Mijlociu, aceste fapte, dacă ar fi reale, circumscriindu-se finanţării terorismului islamic de către statul român prin complicitatea laşă sau pasivă a autorităţilor acestora”.

Apărarea jurnalistului britanic

Jurnalistul Sky News Stuart Ramsay, realizatorul reportajului despre presupusul trafic ilegal cu arme de foc din România, a publicat mesaje Twitter în care ironizează România. „România, încetează cu publicarea de mesaje nepotrivite, este ridicol. Este foarte plictisitor. Am răspuns la fiecare întrebare - arestezi bandele?” sau „Nimeni nu a fost plătit. Armele sunt reale. Povestea este corectă. Sfârşitul discuţiei. România, aici nu era vorba despre tine. Era vorba despre arme” au fost câteva dintre mesajele de miercuri ale jurnalistului Sky News.

„Heheheh, este adevărat. Pur şi simplu nu vă place! AK-urile şi puştile cu lunetă sunt – err – militare, de vânzare. Succes”, a mai scris Ramsay pe Twitter.

Legătura dintre jurnaliştii britanici şi cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Marea Britanie în urmă cu şapte ani. Totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliştii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiţi şi instruiţi în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar, arată surse judiciare pentru Mediafax.

Szanto Aurelian, intermediarul afacerii, a declarat că a fost păcălit şi că i s-ar fi spus că este vorba despre un reportaj cu personaje fictive, informaţii ce ar fi urmat să fie anunţe la difuzarea materialului.

„Mi-au declarat: nu vă faceţi griji, la momentul difuzării va apărea la sfârşit, pe display, că toate personajele din acest documentar sunt fictive şi sunt doar cu caracter informativ. Aşa mi s-a comunicat. Ei mi-au cerut să le prezint arme de război. Comunicarea mea către ei a fost nu, nu pot să vă ofer arme de război. Ei m-au asigurat că este un documentar care va apărea în luna decembrie. Nu va fi o ştire, nu va fi ceva pus pe sticlă care să defăimeze imaginea României. S-au negociat la mii de euro, dar nu foarte multe”, susţine bărbatul.

Citește și: