35 vizualizări 2 sep 2008

Peste 25 la sută dintre copiii din România au probleme de sănătate. Constatarea nu este rezultatul unei statistici, ci al bilanţului examenelor medicale din anul şcolar trecut, centralizat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Astfel, din cei 724.041 de preşcolari şi şcolari examinaţi, 184.793 au fost depistaţi cu afecţiuni cronice, se arată în documentul INSP, trans­mis Ministerului Sănătăţii încă din martie. Cum tratează autorităţile problema? Înfiinţăm comisii Eugen Nicolăescu susţine că nu poate comenta pe marginea unor date pe care abia acum le-a primit. „Se va face o comisie de specialişti, unde vor fi dezbătute aceste date şi apoi vor fi făcute publice rezultatele şi măsurile care vor fi luate. Cabinete medicale mai funcţionează doar în unele şcoli, pentru că nu mai există specialitatea de medicină şcolară.“

„În ţările civilizate nu există în nici o şcoală astfel de cabinete, dar noi suntem obişnuiţi ca pe vremea comunismului. Ideea medicului în şcoli este o risipă de resurse, pentru că şcolarii sunt şi pe listele medicilor de familie. Eventual, în funcţie de rezultatele analizei acestui bilanţ, vom angaja în şcoli asistenţi medicali”, ne-a declarat ministrul Sănătăţii.

Cele mai frecvente afecţiuni constatate au fost viciile de refracţie, adică tulburările de vedere. Faţă de anul şcolar precedent, acestea au crescut de aproape cinci ori, ajungând la 23.000 de cazuri. Pe locul secund se situează hipotrofiile staturo-ponderale, care afectează mai mult de 22.000 de copii. Acestea sunt, de fapt, tulburări de creştere, copiii măsurând cu 2-3 centimetri mai puţin în înălţime decât standardul vârstei. Totodată, un procent important al bolilor îl reprezintă deficienţele coloanei vertebrale, care au crescut de la 0,4% în anul şcolar 2005-2006, la 2,5% în anul 2006-2007. „Afecţiunile coloanei au apărut, în principal, din cauza băncilor şcolare, care sunt ba prea înalte pentru copiii mai mici de înălţime, ba prea mici pentru cei înalţi, fapt care conduce la poziţii vicioase.

Mai sunt şi ghiozdanele prea grele, ţinute pe un singur umăr, care afectează coloana”, susţine prof.dr.Anca Maria Moldoveanu, de la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. Printre bolile depistate la examenele medicale de bilanţ se află şi sechelele de rahitism, cu un procent de 2,3%. Medicii spun că acestea au apărut pe fondul alimentaţiei deficitare, a lipsei de calciu şi vitamina D. „Acestea se manifestă prin apariţia mătăniilor costale, a picioarelor prost făcute în formă de x sau în paranteze. Mai este şi bolta oginală, cu faţa alungită foarte mult şi tibia în iatagan, adică ascuţită”, afirmă dr.Angela Chirică, şef al Serviciului Igiena Şcolară, din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Bucureşti.

Tulburările de vedere, spun medicii, au apărut pe fondul petrecerii unui timp îndelungat în faţa calculatoarelor şi a televizoarelor. Obezitatea fără cauze endocrine a crescut foarte mult în rândul şcolarilor, de la 0,8 la sută, la 2,1 la sută într-un singur an. Creşterea îngrijorătoare a indicelui este efectul unei alimentaţii nesănătoase, de tip fast-food, dar şi a scăderii interesului pentru sport. Medicii au constatat şi un număr ridicat de copii care sufereau de anemie hipocromă, cauzată de aportul scăzut de carne din alimentaţie.

Profesorii, puşi să-şi urmărească elevii

Megdonia Păunescu, director al Direcţiei Management Învăţământ Preuniversitar, recunoaşte că bilanţul INSP este îngrijorător şi susţine că se vor lua măsuri pentru remedierea deficienţelor. „Prioritară va fi dotarea sălilor de clase cu mobilier adecvat, cu spătare la scaune. În plus, se va pune accent pe managementul clasei, în care profesorul şi învăţătorul vor trebui să asigure un ambient corect pentru copii, cu o bună vizibilitate şi luminozitate. Profesorul va trebui să-şi urmărească elevii şi să vadă dacă un copil ţine ochii strânşi, să intervină, să-l mute cu o bancă mai în faţă. Vom colabora cu Ministerul Sănătăţii, avem un proiect pe fonduri structurale şi sperăm să avem acces la baza de date a copiilor bolnavi, pentru a lua măsuri”, a precizat Megdonia Păunescu.
 

Citește și: