Născut pe 17 aprilie 1926, în Blaj, fiu al lui Zaharia Boilă şi Clara, Matei Boilă a fost senator al PNŢCD, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice din Cluj, în 1951, şi a fost sfinţit preot greco-catolic în clandestinitate, în 1977. A fost economist la Napochim (1968 – 1990), iar până în 1968, în perioada de libertate, a fost sondor la Ochiuri şi Târgovişte, tehnician, funcţionar, pedagog etc.

Matei Boilă a fost este printre puţinii supravieţuitori din închisoarea de la Jilava, unde a stat o vreme alături de Vladimir Ghika.

Preotul Boilă a povestit  în urmă cu doi ani, pentru gândul, cum l-a întâlnit pe Monseniorul Ghika, la Jilava, unde era închis alături de alţi preoţi.

Citiţi mai jos interviul cu preotul Matei Boilă:

După Revoluţie, Matei Boilă a fost senator PNŢCD şi s-a făcut remarcat prin iniţiativa legislativă nr. 243/1996 privind reglementarea folosirii lăcaşelor de cult ale Bisericii Române Unite cu Roma. Proiectul senatorului Boilă prevedea folosirea în comun de către comunităţile ortodoxe şi greco-catolice a bisericilor greco-catolice în localităţile în care există o singură biserică, respectiv folosirea exclusivă a unei biserici de către comunităţile greco-catolice în localităţile în care există două sau mai multe lăcaşe de cult.

După venirea comuniştilor, Matei Boilă a fost arestat de patru ori şi condamnat pentru activitate politică naţional-ţărănistă, iar în perioada 1947-1964 a făcut zece ani de detenţie.

Citește și: