Valentin Vidu - Mediafax
4779 vizualizări 10 sep 2015

 Mobilizarea armatei în actuala situaţie de criză privind imigraţia este "necesară şi constituţională", argumentează Lajos Kosa, un deputat din cadrul partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, în contextul în care Parlamentul ungar va dezbate un proiect în acest sens, relatează MTI.

"Mobilizarea armatei are rolul de protejare a populaţiei", a explicat Lajos Kosa după o şedinţă a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul Ungariei.

"Şi alte state, precum Austria, Cehia, Danemarca şi Slovacia, au recurs la ajutorul armatelor proprii. Spre deosebire de ceea ce susţin socialiştii şi liberalii, militarii nu vor împuşca imigranţi la frontieră", a subliniat deputatul Fidesz. Adam Mirkoczki, un reprezentant al formaţiunii naţionaliste Jobbik, a exprimat susţinere pentu această iniţiativă, subliniind că necesitatea mobilizării armatei este "evidentă".

Parlamentul Ungariei va dezbate o moţiune care prevede mobilizarea armatei în contextul crizei imigranţilor extracomunitari.

Danemarca opreşte trenurile şi închide autostrada

Poliţia daneză a oprit miercuri trenurile ce soseau din Germania în cadrul unui demers de a înregistra şi controla afluxul de solicitanţi de azil şi imigranţi care doresc să ajungă în Suedia, relatează DPA, AFP şi Reuters.

Compania feroviară daneză DSB a anunţat că a suspendat, la ordinul poliţiei, toate legăturile cu Germania, după refuzul a sute de imigranţi de a coborî din trenuri. ”Poliţia ne-a cerut să facem acest lucru”, a indicat un purtător de cuvânt al DSB.

Poliţia daneză a închis miercuri şi autostrada ce face legătura între Danemarca şi Germania după ce aproximativ 300 de refugiaţi, între care copii, au tranzitat teritoriul danez.

Mulţi refugiaţi vin din Germania în Danemarca pentru a ajunge în Suedia, care are una dintre cele mai deschise politici din Europa faţă de solicitanţii de azil. Mulţi dintre ei au refuzat să se înregistreze în Danemarca, unde guvernul de centru-dreapta a tăiat ajutoarele sociale pentru refugiaţi.

Potrivit poliţiei daneze, aproximativ 200 de refugiaţi aflaţi în trei trenuri care sosiseră din Germania au refuzat să coboare din vagoane în oraşul danez Rodby, temându-se că fiind înregistraţi de poliţie ar putea fi forţaţi să solicite azil mai degrabă în Danemarca decât în Suedia.

Germania şi Suedia s-au aflat printre principalele destinaţii pentru cei care doresc să depună cereri de azil, în timp ce Danemarca a introdus în ultimii ani restricţii mai dure.

Parlamentul danez a aprobat săptămâna trecută tăierea ajutoarelor sociale pentru noii refugiaţi în cadrul demersului guvernului de a face ţara mai puţin atractivă pentru solicitanţii de azil. Luni, guvernul danez a plasat anunţuri în trei ziare libaneze prezentând măsurile luate. De duminică, cel puţin 1.500 de persoane au sosit din Germania în cadrul unor grupuri care încearcă să se refugieze în Europa, o mare parte din cauza conflictelor din Siria şi Irak.

Noile cote de distribuire ale refugiaţilor, România urmează să primească 6.351

Comisia Europeană (CE) a prezentat un nou pachet de propuneri în vederea gestionării afluxului de refugiaţi şi imigranţi care ameninţă să copleşească resursele şi coeziunea Uniunii Europene (UE).

 Comisia vrea să redistribuie 120.000 de azilanţi din Grecia, Ungaria şi Italia, pentru a uşura povara acestor state UE aflate în prima linie a crizei migranţilor. Acest număr se adaugă primei propuneri, de primire a 40.000 de azilanţi din Grecia şi Italia.

Comisia propune redistribuirea în alte state membre a 54.000 de persoane din Ungaria, 50.400 din Grecia şi 15.600 din Italia. Pe baza datelor actuale, cei mai mulţi sunt sirieni şi irakieni.

Distribuirea către celelalte state este propusă printr-un sistem obligatoriu de cote. Potrivit propunerii Comisiei, cei mai mulţi azilanţi urmează să revină Germaniei (31.443), Franţei (24.031), Spaniei (14.931), Poloniei (9.827) şi Olandei (7.214).

România urmează să primească în total 6.351.

Comisia propune să se creeze un "mecanism structurat de solidaritate" care să fie declanşat în eventualitatea unor noi crize migratorii, în vederea distribuirii solicitanţilor de azil, fără să mai fie aprobate măsuri de urgenţă de fiecare dată.

Propunerea Comisiei prevede o "clauză de solidaritate", care îi va permite unui stat membru UE care nu poate prelua azilanţi - din "motive justificate şi obiective precum un dezastru natural" - să contribuie la bugetul UE cu până la 0,002 din PIB.

Statele UE din Europa Centrală urmează să lupte împotriva acestui mecanism. Cehia, Ungatia, Polonia şi Slovacia au avertizat săptămâna trecută că o "cotă obligatorie şi permanentă în vederea unor măsuri de solidaritate ar fi inacceptabilă".

Lista ţărilor sigure


Comisia vrea să întocmească o listă de ţări de origine sigure, ai căror cetăţeni să nu poată să ceară azil în Uniunea Europeană. Ideea este ca lista să faciliteze trimiterea înapoi a imigranţilor "economici", care nu se califică pentru a obţine protecţie internaţională, şi să se acorde prioritate persoanelor care fug din calea unor războaie dn ţări ca Siria.

Potrivit propunerii Comisiei, Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia urmează să fie incluse pe listă. Toate sunt candidate sau potenţiale candidate la aderarea la UE.

Dreptul fundamental la azil rămâne valabil pentru cetăţeni din aceste ţări, în cazul în care este justificat. Însă o ţară scoasă de pe listă va însemna "pierderea şanselor acesteia de a adera la UE", a avertizat Juncker.

Citește și: