Ordonanţa de urgenţă prevede că  începând cu anul universitar 2015 - 2016, instituţiile de învăţământ superior care înmatriculează studenţi peste capacitatea maximă de şcolarizare aprobată ori la programe de studii organizate la forme de învăţământ, limbă de predare şi locaţii geografice neautorizate/neacreditate  vor fi sancţionate cu o amendă al cărei cuantum este egal cu de 10 ori valoarea taxelor de şcolarizare încasate pentru respectivul program de studii.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) este împuternicit să constate depăşirea capacităţii maxime de şcolarizare sau şcolarizarea la programe de studii organizate la forme de învăţământ, limbă de predare şi locaţii geografice neautorizate/neacreditate şi să stabilească amenzile, care se varsă la bugetul de stat.

Începând cu anul universitar 2015 - 2016, şcolarizarea şi înmatricularea de studenţi cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la organizarea si desfăşurarea programelor de studii universitare sau privind depăşirea capacităţii de şcolarizare aprobate se sancţionează astfel: programul de studii respectiv intra în lichidare, în cazul în care încălcarea dispoziţiilor legale se referă la un singur an universitar şi la un singur program de studii, şi respectiv universitatea intra în lichidare şi se efectuează demersurile legale pentru desfiinţare, în cazul în care se constată încălcarea dispoziţiilor legale la două sau mai multe programe universitare, ori încălcarea prevederilor legale se constată, pe parcursul a cel puţin două ani universitari.

Din decembrie şi până acum, MECS a plătit daune de peste 1,7 milioane de lei în 7.400 de procese intentate de absolvenţii, cărora la finalul facultăţii nu li s-a eliberat diploma de licenţă sau a căror diplomă nu era recunoscută de minister, din cauză că fuseseră înscrişi cu depăşirea ciferi de şcolarizare aprobate sau la un program neautorizat.

''În prezent sunt în derulare alte 2.300 de procese. Le vom lua taxele de şcolarizare către stat. Se poate ajunge la desfiinţare dacă fac asta mai mulţi ani la rând'', a spus ministrul Sorin Cîmpeanu.

În anul 2009, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a primit o solicitare neobişnuită pentru avizarea de formulare tipizate pentru acte studii, aferente , ciclului I de licenţă, în sensul că, numărul tipizatelor solicitate echivala, aproximativ, cu numărul de absolvenţi din promoţia anului respectiv, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

În acest context s-a procedat la verificări şi s-a constatat că Universitatea "Spiru Haret" a înmatriculat şi şcolarizat studenţi la programe de studii organizate, la forme de învăţământ neautorizate, începând cu anul universitar 2005 - 2006.

Având programe de studii autorizate/acreditate la forma de zi, instituţia de învăţământ superior respectivă nu s-a supus procesului de evaluare pentru autorizarea programelor de studii şi la formele de învăţământ: la distanţă şi cu frecvenţă redusă şi, în plus, a dat în judecată Guvenul, pentru anularea poziţiei din hotărârea ce se adoptă anual şi în care se precizau locaţiile şi formele de învăţământ unde are dreptul să şcolarizeze.

Curtea de Apel din Bucureşti a eliminat, în 2008, prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 676/2007 privind domeniile de studii universitare de licenţă, structurile instituţiilor de învăţământ superior şi specializările organizate de acestea, cu completările ulterioare, în ceea ce priveşte programele organizate de Universitatea "Spiru Haret".

Însă, în urma acestei decizii, universitatea nu a mai putut elibera diplome recunoscute de MECS.

"În acest context MECS a pus în executare sentinţa civilă şi, totodată, pentru protecţia studenţilor şi absolvenţilor, care au fost de bună credinţă, aflându-se într-o eroare comună cu privire la formele de învăţământ şi locaţiile unde se putea realiza şcolarizarea, în mod legal, precum şi cu privire la finalizarea şi continuarea studiilor, Guvernul a adoptat O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate", se arată în nota de fundamentare.

În aceste condiţii, marea majoritate a studenţilor şi-au continuat studiile la aceeaşi universitate, fiind transferaţi la forma de învăţământ de zi, formă acreditată. Evident, în acest context, instituţia de învăţământ superior şi-a depăşit capacitatea maximă de şcolarizare, la această formă, în raport de criteriile şi standardele de acreditare.

Precizăm că există o corelaţie între capacitatea maximă de şcolarizare aprobată de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, numărul studenţilor înmatriculaţi şi numărul absolvenţilor pentru care se poate cere aprobarea de formulare tipizate în vederea eliberării actelor de studii.

Aşadar, în aceste condiţii, universitatea în cauză are dreptul doar la un număr de formulare tipizate, insuficient pentru toţi absolvenţii săi, întrucât, prin transferul celor de la ID şi IFR, precum şi a celor şcolarizaţi în diferite locaţii, organizate în străinătate, şi-a depăşit capacitatea maximă de şcolarizare, iar MECS nu poate aproba tipărirea de formulare tipizate peste numărul de locuri alocate aferent capacităţii maxime de şcolarizare.

În acest context s-au declanşat, începând cu anul 2011, după intrarea în vigoare a Legii 1/2011 o serie de litigii dintre absolvenţii care şi-au finalizat cu examen de licenţă studiile şi au primit o adeverinţă, în acest scop, şi instituţia de învăţământ care nu avea formulare tipizate, MECS fiind chemat în garanţie pentru ca hotărârile judecătoreşti să-i fie opozabile şi, astfel, să aprobe tipărirea de formulare tipizate.

O altă categorie de absolvenţi care au dat în judecată MECS sunt cei care au diplomă, însă nu beneficiază de recunoaşterea studiilor confirmată de aceasta, pentru a ocupa posturi în sistemul naţional de învăţământ, din cauza neconcordanţei cu Nomenclatorul anual, întrucât au fost înmatriculaţi la programe de studii, pentru care nu s-a acordat autorizarea sau acordarea autorizării s-a realizat pe parcursul ciclului de şcolarizare şi nu în anul I, iar Legea 1/2011 nu a stabilit dispoziţii tranzitorii pentru aceste cazuri.

O altă situaţie este aceea a absolvenţilor care au promovat programe de studii autorizate/acreditate şi ale căror acte de studii nu au fost vizate în procedura de vizare a diplomelor, din cauza neconcordanţelor cu unele dintre elementele Nomenclatorului. În cadrul Nomenclatorului în perioada 2005 – 2010 s-au aprobat, la solicitarea unor instituţii de învăţâmânt superior, modificări privind denumirile domeniului/profilului, specializării, titlurilor conferite, modificări, care nu au fost corelate cu înscrisurile de pe diplomele conferite în urma finalizării acestor programe şi cu promoţiile cărora le erau aplicabile aceste modificări.

În plus, au fost identificaţi absolvenţi care au absolvit programe de studii organizate într-o limbă de predare care nu fusese autorizată la data înmatriculării, situaţia acestora necesitând soluţionare pentru a putea beneficia de acte de studii recunoscute.

De asemenea s-a respins recunoaşterea studiilor unor absolvenţi înmatriculaţi la forma de învăţământ ID şi care au primit aprobare de a susţine doi an într-unul singur.

Dacă nu au diplomă de licenţă, bugetarii pot să piardă şi câteva sute de lei la salariu, se mai arată în nota de fundamentare.

Printre universităţile care au absolvenţi de studii neautorizate se numară Spiru Haret, Universitatea din Bucureşti, Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Al.I. Cuza din Iaşi, Politehnica Timişoara, Petrol-Gaze Ploieşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi toate universităţile de medicină din ţară, potrivit sursei citate.

Citește și: