Gandul.info
Andreea Traicu
404 vizualizări 6 feb 2018

"Situaţia operativă pe profil antiterorist la nivel naţional s-a aflat în tot cursul anului 2017 în corelaţie cu evoluţiile din spatii externe, predominant cu atacurile teroriste din Europa şi crizele de securitate din MENA şi Af-Pak. Propaganda Daesh a continuat să constituie principalul motor al declanşării şi alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată şi de alte organizaţii teroriste. Dată fiind accesibilitatea ridicată, viteza crescută a comunicării şi posibilitatea anonimizării, Internetul a continuat să constituie mediul predilect pentru accesarea, diseminarea şi crearea de conţinuturi radicale", explică DIICOT în raport.

Potrivit documentului, "actorii singulari reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste iar utilizarea unor metode de atac accesibile şi nesofisticate (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat şi contracarat de către autorităţi", iar "ponderea ţintelor a aparţinut categoriei soft: evenimente şi adunări publice, transport public, zone frecventate de turişti".

România nu s-a confruntat pe parcursul anului 2017 cu o ameninţare teroristă concretă şi consistentă, spun procurorii, însă atrag atenţia că unul dintre riscurile majore este radicalizarea islamică.

"Reflectând asupra situaţiei de la nivel european, radicalizarea islamică din România reprezintă în acest moment unul dintre riscurile majore; deşi nu are dimensiunile unui fenomen, în ultimii ani a cunoscut o amplificare, în principal în rândul rezidenţilor proveniţi din spaţii cu problematică teroristă activă, precum şi al cetăţenilor români convertiţi la islam. În cazul rezidenţilor, sursele de radicalizare sunt preponderent externe şi reflectă problematici cronicizate în ultimii ani în arealul de conflict siriano-irakian, AF-Pak şi Magreb", arată DIICOT.

Procurorii spun că, în cele mai multe cazuri, radicalizarea se suprapune peste unele probleme de ordin social (statut financiar precar, lipsa unui loc de muncă), juridic (sunt sau au fost încarceraţi) sau psihic (instabilitate, nivel intelectual scăzut ori chiar afecţiuni atestate medical) şi în absenţa unei culturi religioase.

"Numărul românilor convertiţi radicalizaţi se află în creştere în ultimii doi ani, însă, manifestările se menţin, în general, la nivel verbal-atitudinal. (..) Situaţiile de radicalizare care implică adolescenţi, deşi puţin numeroase atrag atenţia asupra puterii de contaminare a ideologiilor de tip extremist, care justifică şi îndeamnă la violenţă, dar şi asupra necesităţii de adaptare a mecanismelor legislative şi instituţionale de intervenţie. Analiza legăturii existente între radicalizarea islamică şi violenţă este cu atât mai necesară cu cât, dincolo de numărul substanţial de cazuri care permit abordarea subiectului prin prisma unei statistici relevante, în Islam regăsim astăzi toate acele ingrediente necesare definirii parcursului de radicalizare, fapt ce permite observarea acelor modele comportamentale care pot duce în cele din urmă la justificarea utilizării violenţei, la acceptarea terorii ca instrument şi a sacrificiului de sine prin metode suicidale ca deziderat", se menţionează în raport.

DIICOT menţionează că "în concordanţă cu accentuarea ameninţării teroriste la nivel european, în ultimii ani, la nivelul autorităţilor competente din ţara noastră au fost calibrate adecvat demersurile interne, urmărind anticiparea, cunoaşterea şi reducerea factorilor de risc şi vulnerabilităţilor care ar putea accentua nivelul de ameninţare teroristă", precizând că este necesară actualizarea legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.

"Demersul de actualizare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului trebuie finalizat, absenţa unui instrument legislativ flexibil, modern şi adaptat noilor realităţi în materia prevenirii şi combaterii terorismului începând să producă deja efecte, la nivel de vulnerabilităţi create stării de securitate naţională, greu de surmontat într-o perspectivă de timp deloc îndepărtată", se menţionează în raport.

"Caracterul imprevizibil al deciziilor individuale de a transpune convingeri de tip jihadist în acţiuni teroriste şi efectul stimulativ al vizibilităţii accentuate a situaţiilor în care adepţi ai curentelor islamice radicale s-au implicat în atentate teroriste sporesc dificultăţile de prevenire şi contracarare. În acest context, cultura de securitate la nivelul decizionalilor dar şi implicarea populaţiei sunt esenţiale pentru depistarea precoce a semnalelor de radicalizare", mai explică procurorii.

În ceea ce priveşte infracţiunile de terorism şi contra siguranţei naţionale din 2017, "din cele 190 de cauze de soluţionat, din care 87 cauze nou înregistrate în perioada de referinţă, a fost soluţionat un număr de 81 cauze faţă de 36 cauze soluţionate în 2016, din cele 141 cauze de soluţionat din care 93 cauze nou înregistrate în 2016. Cifrele arătate reprezintă o creştere cu 34,75% a cauzelor de soluţionat, o scădere cu 6,45% a cauzelor nou înregistrate şi o creştere cu 125% a cauzelor soluţionate. Dintre acestea, în cursul anului 2017 au fost soluţionate prin rechizitoriu şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei un număr de 13 cauze cu 20 inculpaţi, dintre care 4 inculpaţi arestaţi preventiv", precizează DIICOT.

Citește și: