Biro ATTILA
118130 vizualizări 13 ian 2014

Intrarea în vigoare pe 1 februarie a Noului Cod Penal poate determina şi un val de eliberări din penitenciare. Unele estimări arată că prevederile mai blânde ale noilor norme penale pot duce la eliberarea a peste 6000 de deţinuţi. Activarea noului cod nu înseamnă că pe 1 februarie cei 6000 de deţinuţi vor ieşi pe porţile închisorilor. Dosarele celor peste 31.000 de deţinuţi din România sunt acum analizate caz cu caz de comisii speciale. Celor 6000 de deţinuţi ar putea să li se adauge şi alte câteva mii de puşcăriaşi care ar putea beneficia de legea graţierii dacă ea este adoptată de parlament sau prin Ordonanţă de Urgenţă.

Horaţiu Drumbravă, membru CSM, a anunţat la ultima şedinţă de plen că, potrivit unei analize a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în urma intrării în vigoare a Noului Cod Penal peste 4500 de deţinuţi ar fi ”propozabili” pentru eliberare. Această cifră este provizorie pentru că se bazează pe analiza a situaţiei juridice a 19.000 de deţinuţi dintr-un total de peste 31.000. Astfel că o estimare arată că în final peste 6000 de puşcăriaşi ar putea solicita eliberarea.

De ce Noul Cod Penal aduce eliberarea? Răspunsul este unul simplu. Noul Cod Penal a scăzut limitele de pedepse pentru unele infracţiuni. Astfel că, spre exemplu, un inculpat condamnat la cinci ani de închisoare pe o infracţiune care avea ca maximum exact cinci ani poate constata că acum aceeaşi infracţiune în Noul Cod este pedepsită cu un maximum de trei ani. Astfel că dacă acest inculpat a ispăşit deja 3 ani instanţa poate constata că şi-a finalizat sentinţa. În alte cazuri, deţinuţii pot cere eliberarea condiţionată datorită micşorării pedepselor. În dreptul românesc există principiul legii penale mai favorabile şi, din acest motiv, chiar dacă un deţinut a fost condamnat pe codul actual, el poate fi eliberat pe noul cod dacă prevederile din noua lege îi sunt mai favorabile.

Cum vor fi eliberaţi deţinuţii?

În mod evident, cei 6000 de puşcăriaşi nu vor fi pur şi simplu scoşi din penitenciare şi puşi în libertate. În ultimele luni, la nivelul fiecărui penitenciar au fost constituite comisii speciale conduse de un judecător. Aceste comisii au analizat fiecare dosar al fiecărui deţinut pentru a constat dacă, după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, ar putea fi propus pentru eliberare sau eliberare condiţionată.

După finalizarea analizei şi după intrarea în vigoare a noului cod, dosarele cu propunerile de eliberare vor fi înaintate instanţelor. Aici judecătorii vor analiza fiecare caz şi vor decide dacă deţinutul poate fi eliberat sau eliberat condiţionat.

Cine sunt deţinuţii care ar putea fi eliberaţi

Specialiştii consultaţi de gândul spun că 90% dintre infractorii propozabili pentru eliberare au comis infracţiuni de drept comun, precum furtul, furt calificat, tâlhării mai uşoare, în principiu infracţiuni mai uşoare.

La cei 6000 de deţinuţi eliberaţi s-ar putea adăuga şi alte câteva mii de deţinuţi care ar putea beneficia de legea graţierii şi amnistiei. Până în acest moment, mesajul premierului Ponta legat de acest subiect a fost următorul: ”Nici nu intenţionez şi nici nu cred că se poate (să dau o ordonanţă, n.n.). Din câte ştiu eu, în Constituţie se prevede că Parlamentul dă legi în acest sens. Deci nu s-a pus problema vreodată. Atunci când s-a pus problema să se dea ordonanţă, am explicat foarte clar că e neconstituţional şi nu intenţionez să fac aşa ceva. Este dreptul Parlamentului, prevăzut de Constituţie, de a aproba legi de amnistie sau graţiere colectivă, graţierea individuală ţinând de şeful statului”, a declarat Ponta întrebat de un reporter gândul.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Astfel, pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şapte ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şase ani de închisoare cu executare. Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Graţierea a primit avizul pozitiv al Comisiei Juridice în şedinţa nocturnă de luni, 9 decembrie. Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a şedinţei din 10 decembrie, zi care a ajuns ulterior să fie denumită ”Marţea Neagră”. Proiectul legislativ a fost scos de pe ordinea de zi şi înlocuit cu modificările Codului Penal prin care conflictul de interese este dezincriminat şi parlamentarii scapă de ancehetele DNA. 

Iniţiatorii proiectului de lege sunt deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Cei doi şi-au fundamentat proiectul pe următoarea teză: în România sunt prea mulţi infractori închişi în penitenciare şi astfel ar exista o suprapopulare a penitenciarelor.

Deşi ministrul Justiţiei a declarat oficial că nu susţine legea aministiei şi graţierii, Robert Cazanciuc a promovat constant de la preluarea mandatului ideea că în România sunt prea mulţi infractori încarceraţi.

Ce grad de ocupare a penitenciarelor are România

Numărul mare de deţinuţi din penitenciare este folosit de politicienii USL drept argument pentru nevoia unei graţieri colective. România are un grad de ocupare a penitenciarelor de 113%, puţin peste media europeană de 96%. Totuşi, nu suntem nici pe departe cei mai "aglomeraţi". Franţa şi Portugalia au un indice de ocupare de 116%, Belgia - 124%, Italia - 134%, Grecia - 136% şi Ungaria - 145%. Este adevărat, România a fost condamnată la CEDO pentru condiţiile de încarcerare, dar condamnările nu au fost date numai pentru suprapopularea celulelor. USL propunere aministie pentru pedepse de şapte ani şi graţiere pentru pedepse de şase ani. Aceste limite de pedepse sunt depăşite doar de graţierea pedepselor de 10 ani dată de Nicolae Ceauşescu în 1988.

Citește și: