205 vizualizări 10 iul 2019

„USR arată în scrisoarea deschisă că anul trecut, o cercetare a organizaţiei neguvernamentale Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst, a evidenţiat o nouă problemă a sistemului care nici până în prezent nu a fost recunoscută de către MEN: Fenomenul Brăila - o formă de excluziune educaţională, practicată în şcolile din România. În prezent, România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii (16.4% în anul 2018), mai ales în zonele rurale (25,4% în anul 2018) sau în rândul copiilor de etnie romă (77% în 2016). Unele dintre cele mai scăzute rate pentru cuprinderea în învăţământul preşcolar şi terţiar, învăţarea pe tot parcursul vieţii, rezultatele testelor internaţionale PISA şi procentul din PIB alocat învăţământului le regăsim tot în ţara noastră”, transmite USR, într-un comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

Redăm integral scrisoarea deschisă a celor două senatoare USR:

„Referitor la: „Fenomenul Brăila” sesizat de către organizaţiile neguvernamentale din domeniul educaţiei şi incluziunii sociale

Stimată doamnă ministru,

Învăţământul românesc trece printr-o profundă criză de sistem. Valorile celor mai relevanţi indicatori precum rezultatele obţinute de elevii români la evaluări naţionale, accesul sau participarea acestora la educaţie, nu fac decât să certifice faptul că acest sistem are lacune imense. Sunt probleme extrem de grave care trenează de ani de zile şi cărora nu li s-a acordat atenţia cuvenită. De aceea, cei mai mulţi dintre absolvenţii sistemului educaţional românesc nu sunt pregătiţi pentru a intra pe piaţa muncii.

Mai mult decât atât, alocările bugetare pentru educaţie rămân în continuare scăzute în special pentru învăţământul preşcolar şi gimnazial (zone importante pentru un început egal în viaţă şi pentru combaterea părăsirii timpurii a şcolii), iar echitatea în educaţie (decalajul rural-urban şi incluziunea romilor) rămâne, în continuare, o provocare-cheie.

România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii (16.4% în anul 2018), mai ales în zonele rurale (25,4% în anul 2018) sau în rândul copiilor de etnie romă (77% în 2016). Unele dintre cele mai scăzute rate pentru cuprinderea în învăţământul preşcolar şi terţiar, învăţarea pe tot parcursul vieţii, rezultatele testelor internaţionale PISA şi procentul din PIB alocat învăţământului le regăsim tot în ţara noastră.

Anul trecut, o cercetare a organizaţiei neguvernamentale Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială Human Catalyst, a evidenţiat o nouă problemă a sistemului care nici până în prezent nu a fost recunoscută de către MEN: Fenomenul Brăila - o formă de excluziune educaţională, practicată în şcolile din România.

Conform studiilor „Fenomenul Brăila” este descris drept ,,[...] corelaţia negativă între procentul elevilor de clasa a VIII-a prezenţi la Evaluarea Naţională şi media obţinută. […] Acest fenomen este prezent, cu precădere, la nivelul şcolilor dezavantajate, dar nu ocoleşte nici şcolile favorizate. De exemplu, trei dintre cele mai favorizate unităţi de învăţământ au procentul de neparticipare la Evaluarea Naţională de peste 6%.” În plus, organizaţia mai sus amintită arată şi faptul că „există o polarizare semnificativă a unităţilor de învăţământ preuniversitar în privinţa resurselor şi a rezultatelor obţinute şi privind indicatorii fundamentali de participare şcolară şi privind rezultatele învăţării.”

Amintim că aproape 100 de organizaţii au trimis, încă de anul trecut, o scrisoare deschisă către prim-ministrul României şi către Ministerul Educaţiei, în care semnalează faptul că „există dovezi ce ne arată că nota medie pe şcoală/judeţ la Evaluarea Naţională este ridicată artificial de o prezenţă redusă a elevilor de clasa a VIII-a la testări – ca urmare a unei „selecţii” impuse la nivel de clasă, management al şcolii sau inspectorat şcolar”. Mai mult decât atât, sunt părinţi care afirmă faptul că directorii de şcoală au făcut presiuni asupra elevilor de clasa a VIII-a cu rezultate slabe pentru a nu se înscrie la evaluarea naţională şi a nu strica media şcolii şi, implicit, reputaţia acesteia. Numeroase sesizări în acest sens aţi înregistrat şi în acest an.

Şi aici nu ne referim, în mod exclusiv, la note şi la ierarhizarea şcolilor în funcţie de acest aspect, nu ne referim la cele mai mai bune sau la cele mai slabe şcoli, ci ne referim, în mod specific, la faptul că este imperios necesar să ne preocupăm de parcursul educaţional al fiecărui elev, de viitorul şi oportunităţile pe care acesta le are, de ceea ce îi oferă sistemul şi să încercăm, în acelaşi timp, să-l ghidăm spre un viitor deschis opţiunilor. Trebuie să avem o situaţie de ansamblu şi una de detaliu cu abilităţile fiecărui elev şi cu planuri de intervenţie personalizate pentru a-l ajuta să progreseze.

Luând în considerare ultimele reglementări ale ministerului pe care îl conduceţi, înscrierea automată a tuturor absolvenţilor de clasa a VIII-a la Evaluarea Naţională, faptul că elevii sunt lăsaţi corigenţi ori cu situaţia neîncheiată (în clasa a VIII-a sau în anii anteriori), şi analizând în detaliu documentele puse la dispoziţie de organizaţiile neguvernamentale, solicităm Guvernului României să iniţieze proceduri pentru:

1. Recunoaşterea existenţei ,,Fenomenului Brăila” precum şi luarea măsurilor privind interzicerea şi sancţionarea acestuia;

2. Auditarea tuturor şcolilor care au înregistrat un procent mai mare de 10% grad de neparticipare a elevilor de clasa a VIII-a înscrişi la începutul anului şcolar la examenul de Evaluare Naţională.

3. Raportul rezultat să fie făcut public, iar măsurile recomandate de către auditor pentru ameliorarea problemelor constatate să fie, fără întârziere, puse în aplicare şi monitorizate;

4. Adoptarea următoarelor măsuri de prevenţie:

a) implementarea art. 58, alin. 4 din Legea Educaţiei Naţionale - Finanţarea Programului „Şcoală după Şcoală” de la bugetul de stat - cu prioritate pentru elevii aflaţi în situaţie de risc educaţional;

b) extinderea cu câte 100 de unităţi de învăţământ/an şcolar a Programului „Masă caldă în şcoli”, conform indicelui de risc educaţional al unităţii de învăţământ.

5. Publicarea statisticilor privind rezultatele la Evaluarea Naţională din 2019, raportate la numărul total de elevi de clasa a VIII-a din fiecare şcoală/judeţ înscrişi la începutul anului şcolar, şi nu raportat doar la numărul de elevi înscrişi la Evaluarea Naţională 2019, ca până în prezent;

6. Măsuri specifice şi bugetate aplicabile şcolilor care au o rată de absolvire şi o rată de promovabilitate a Evaluării Naţionale la valori scăzute;

7. Monitorizarea elevilor şi sprijinirea tranziţiei lor de la gimnaziu la liceu – moment ce generează cea mai mare rată de abandon anual din sistemul de educaţie şi creşte dimensiunea părăsirii timpurii a şcolii la nivel european.

În final, reiterăm preocuparea Partidului Uniunea Salvaţi România pentru un sistem de educaţie echitabil şi incluziv, pentru care vom lupta cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Trebuie să aveţi în vedere, doamnă ministru, faptul că educaţia copiilor acestei ţări reprezintă o prioritate şi considerăm că fiecare elev în parte trebuie să regăsească în sistemul de educaţie resursele necesare pentru a evolua cu şanse reale în societate”, arată partidul, în comunicatul de presă.

 

Citește și: