879 vizualizări 9 sep 2007

Examenul de admitere în magistratură din acest an, aflat încă în curs desfăşurare, a debutat cu stângul. Şi nu atât din cauza candidaţilor care sunt slab pregătiţi profesional – căci acest lucru este deja tradiţie – cât a profesorilor de la Institutul Naţional de Magistratură (INM), care ar părea că sunt mai slab pregătiţi chiar şi decât absolvenţii de drept care vor să devină judecători şi procurori.

Cel puţin aceasta este impresia după ce a avut loc proba scrisă de verificare a cunoştinţelor, unde candidaţii au trebuit să rezolve o grilă de 100 de întrebări, câte 25 din următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal.'

După susţinerea probei, la sediul INM, dar şi pe pagina de web a fost afişat baremul de evaluare şi notare, astfel încât candidaţii să poată compara răspunsurile date de ei cu variantele corecte. Publicarea baremului a determinat o avalanşă de câteva sute de contestaţii împotriva... variantelor de răspuns considerate corecte de către organizatorii examenului. Deşi pare incredibil, comisiile de soluţionare a acestor contestaţii le-au dat câştig de cauză... candidaţilor şi nu profesorilor.

O parte dintre răspunsurile prezentate în barem ca fiind cele corecte erau, de fapt, greşite sau nu puteau fi rezolvate cu ajutorul a ceea ce s-a învăţat în facultate, necesitând chiar ani buni de practică în magistratură. Or, la un examen de un asemenea nivel astfel de scăpări sunt inadmisibile.

Iată ce se consemnează în procesul-verbal al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru subiectele de drept civil şi drept procesual civil: “Au fost analizate contestaţiile înregistrate, din care au fost admise următoarele: cele formulate împotriva întrebărilor nr. 21 din G1(…), nr. 23 din G1(…), nr. 25 din G1(…) şi nr. 23 din G4 întrucât, datorită gradului lor de dificultate foarte ridicat, ajungerea la soluţia corectă necesită un raţionament complex, fundamentat pe aplicaţii practice.

În consecinţă, întrebările se anulează”. Cu alte cuvinte, trebuia să fii judecător sau procuror ca să ştii din practică răspunsurile la aceste întrebări. De asemenea, aceeaşi comisie a mai admis contestaţii la barem şi pentru o altă întrebare pe motiv că “prin raportare la întreaga legislaţie în vigoare şi nu numai la cea din bibliografie, există şi ipoteza în care, la judecata în prima instanţă, completul poate fi compus şi din doi judecători”. Şi această întrebare a fost anulată, comisia stabilind că “punctajul aferent întrebărilor anulate urmează a fi acordat tuturor candidaţilor”.

Situaţia s-a repetat şi la întrebările, respectiv răspunsurile de la drept penal şi drept procesual penal. Cu titlu de exemplu, prezentăm întrebarea nr. 60 G1, referitoare la infracţiunea de şantaj, unde profesorii de la INM prezentaseră ca greşit răspunsul de la varianta a, potrivit căruia infracţiunea de şantaj “este absorbită în lipsirea de libertate în mod ilegal, atunci când în schimbul eliberării se cere un folos material sau orice alt avantaj patrimonial”. Comisia de contestaţie a apreciat că şi varianta a de răspuns este corectă.


La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituţie în subordonarea căruia funcţionează INM, a fost asaltat de o serie de reclamaţii şi contestaţii referitoare la proba scrisă a examenului. Cu acest prilej, au fost efectuate o serie de verificări de către aparatul tehnic, care a informat CSM-ul în legătură cu aceste disfuncţionalităţi. Pe lângă erorile din barem au fost depistate şi alte lucruri aberante la acest examen. Astfel, contestaţiile pot fi formulate doar prin fax, nu şi prin e-mail, unii candidaţi reclamând faptul că “sunt persoane care nu au fax la domiciliu şi locuiesc în localităţi în care nu există faxuri”, respectiv la ţară. Alte reclamaţii se referă la faptul că unele subiecte nu ar fi făcut parte din programa prezentată pentru examen.


O istorie de fraude în lumea dreptăţii

Examenul pentru admiterea în magistratură a început pe data de 30 august a.c. şi s-a organizat pentru ocuparea unui număr de 240 de locuri de auditori de justiţie, din care 100 de locuri sunt alocate pentru ocuparea funcţiei de judecător, iar 140 de locuri pentru ocuparea funcţiei de procuror.

La examen s-au înscris 2635 de candidaţi, din care numai 176 au trecut de faza eliminatorie. Concursul cuprinde mai multe etape. Prima a avut loc pe data de 30 august 2007, când s-a desfăşurat proba scrisă eliminatorie, tip grilă cu 100 de întrebări. Pe 11 septembrie va avea loc testul de verificare a raţionamentului logic constând în verificarea capacităţii de analiză şi sinteză, prin rezolvarea unui test grilă cu 100 de întrebări.

Apoi, în zilele de 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 septembrie este programată proba de interviu constând în chestionarea orală a candidaţilor în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei de magistrat. Pentru admiterea la INM candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7.

Institutul Naţional al Magistraturii a fost implicat, în ultimii ani, în mai multe scandaluri. Astfel, în toamna anului 2005, examenul de promovare în funcţie de execuţie a magistraţilor de la tribunale la curţi de apel s-a transformat, din cauza unor contestaţii “cu dedicaţie”, într-un lanţ de fraude grosolane.

Potrivit site-ului Institutului Naţional de Magistratură, judecători care, iniţial, au obţinut note de 2, 3, 4 sau 5 s-au trezit admişi după ce au făcut contestaţii în urma cărora notele le-au fost umflate în mod grosolan. Acest lucru înseamnă că ori notarea iniţială a fost făcută absolut aiurea de către prima comisie, formată din magistraţi de la INM, ori a fost vorba de un aranjament murdar.

Anul trecut, Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a sesizat CSM-ul în legătură cu mai multe nereguli şi încălcări ale legii comise în organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de conducere la diferite nivele de instanţă.

La rândul său, la AMR au ajuns reclamaţiile mai multor judecători de la instanţele din judeţele Prahova şi Sălaj, care au participat la concurs. Concret, judecătorii au reclamat următoarele aspecte: lucrările scrise nu au fost sigilate, nu s-a aplicat ştampila CSM la predarea acestora şi nu s-a menţionat sub semnătură numărul de pagini în borderou; subiectele au fost modificate şi s-a amânat ora începerii examenului; nu toţi membrii comisiei de examinare au fost prezenţi pe parcursul examenului de susţinere a probelor de către candidaţi; s-au operat schimbări în modul de desfăşurare a examinării, iar întrebările puse de unii membri ai comisiei au fost de natură personală, depăşind cadrul impus de un examen.

În luna mai a.c., Mihai Selegean, directorul INM, i-a adresat ministrului Tudor Chiuariu o scrisoare prin care i se cerea să-şi anuleze vizita la INM, în aşteptarea clarificării motivului solicitării ministeriale de revocare a procurorului Doru Ţuluş din funcţia de şef al Secţiei a II-a a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei (DNA). Gestul directorului INM a fost criticat de către unii membri ai CSM.

Pe 11 septembrie 2007, candidaţii vor fi supuşi unui test de verificare a raţionamentului logic, constând în verificarea capacităţii de analiză şi sinteză, prin rezolvarea unui test grilă cu 100 de întrebări. În zilele de 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 septembrie 2007 va avea loc proba de interviu, constând în chestionarea orală a candidaţilor în scopul identificării aptitudinilor specifice profesiei de magistrat.


Citește și: