Alina Matis
6495 vizualizări 8 feb 2013

Campania gândul şi GMP Advertising "Why Don't You Come Over?" continuă cu poveştile unor români care trăiesc în Marea Britanie. Astăzi, vă facem cunoştinţă cu Oana Romocea, ardeleanca din Oxford care poate comenta mai bine decât oricine toată această polemică privind "hoardele de români" de care s-au speriat englezii la începutul anului.


Campania gândul "Why don't you come over?" a pornit simultan cu iniţiativa cotidianului britanic The Guardian de a-şi invita cititorii să ajute guvernul de la Londra la campania anti-imigraţie.

Campania a fost preluată iniţial de postul de televiziune britanic Channel 4, apoi de Huffington Post şi de agenţia de presă americană Associated Press.

Mesajul cu cea mai mare priză la public şi la presa britanică a fost cel referitor la frumuseţea româncelor: "Jumătate dintre femeile noastre arată precum Kate, celelalte precum sora ei". Campania a mai fost preluată de BBC, The Independent, The Telegraph, dar şi de Le Monde sau Der Spiegel.

În cea de-a doua etapă a campamniei, i-am invitat pe români să-i primească pe britanici în gazdă. Pune-ţi şi tu canapeaua la bătaie.


În limba engleză există sintagma "perfect timing". Noi îi spunem "momentul potrivit". Indiferent de idiom, aceasta este construcţia care poate caracteriza cel mai bine discuţia cu Oana Romocea. Într-o lume în care doctoratele sunt mai mult decât un titlu conferit de o diplomă şi în care copy-paste-ul este o opţiune, Oana lucrează de şase ani la o teză de doctorat despre migraţie şi efectele pe care portretizarea din presa britanică le are asupra identităţii comunităţii de români din Regat. Şi-a început cercetarea la Manchester Metropolitan University în 2007, adică în anul aderării noastre şi a vecinilor bulgari la Uniunea Europeană.

"Nu am crezut niciun moment când am început că, atunci când voi ajunge în stadiul final al studiului, va fi la fel de relevant ca şi în 2007, când am început. Am vrut să expun cumva, prin cercetarea mea, poveştile şi experienţele românilor care îşi duc traiul aici, în Marea Britanie - poveştile oamenilor din spatele statisticilor, al discursului mediatic, din spatele dezbaterilor politice", explică românca.

Prima ei "fascinaţie", după cum o numeşte, a fost brandul de ţară. Iniţial, asta a vrut să studieze: influenţa discursului mediatic asupra brandului de ţară. "Mi-am dat seama că, într-un fel, fiecare român care părăseşte ţara devine un ambasador al României în mica lui comunitate şi poartă brandul lui de ţară", povesteşte Oana Romocea. Pe urmă, studiind mai îndeaproape problema, a realizat că este o mare diferenţă între ceea ce presa britanică spunea despre români şi experienţele de zi cu zi ale românilor din Marea Britanie. Momentul aderării noastre la UE a fost cum nu se putea mai ilustrativ.

Autocarele aderării vs. autocarele prezentului: Istoria se repetă

"Îmi aduc foarte bine aminte cum, în 1 ianuarie 2007, toate marile ziare şi posturi naţionale de radio din Marea Britanie şi-au trimis corespondenţi în Bucureşti sau în alte localităţi din România pentru a relata despre modul în care autocarele se umplu de români în acea zi şi toţi vin spre Anglia. Au fost cumva debusolaţi sau dezamăgiţi când nu au găsit autocarele acestea. Stăteam în faţa televizorului şi vedeam cum un astfel de corespondent stătea în centrul Bucureştiului şi a trebuit să recunoască în direct că nu a găsit niciun român care să se pregătească, la 1 ianuarie, să plece în Anglia, că toată lumea sărbătorea aderarea, toată lumea era fericită de această realizare şi pur şi simplu nu era nimic senzaţional în acest subiect", îşi aminteşte românca.

Oana Romocea are 35 de ani, este ardeleancă din Baia Mare, a studiat jurnalismul şi limba engleză la Timişoara. Accentul este primul lucru care îţi atrage atenţia la ea: vorbeşte o română "ardelenească", amestecată cu un accent puternic de engleză britanică. La începutul discuţiei cu gândul, care se poartă pe Skype, pe ruta Bucureşti-Oxford, Oana vorbeşte rar dintr-o încăpere plină-ochi de cărţi. Îşi caută cuvintele cu grijă, traducându-şi parcă gândurile, însă, peste zece minute, îşi recapătă fluenţa.

A ajuns în Marea Britanie în 2002, pentru un program de masterat în ştiinţele comunicării. Pe urmă, s-a angajat la Bodleian Library, principala bibliotecă de la Oxford, unde lucrează şi acum, part-time, la departamentul de relaţii cu presa şi cu publicul. Tot cu jumătate de normă îşi face, din 2007, şi doctoratul, pe care speră că îl va termina anul acesta. La scurt timp după interviul acordat gândul, Oana a publicat un articol în Huffington Post despre controversa imigranţilor români, în care a vorbit şi despre campania "Why Don't You Come Over?" (articolul poate fi citit aici).

SURSA: Huffington Post UK

A urmărit îndeaproape tot ce s-a scris în ultimele săptămâni pe marginea "migraţiei în masă" a românilor şi bulgarilor de care se tem britanicii, odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, la 1 ianuarie 2014.

"Într-un fel, e dezamăgitor să vezi că, cinci ani mai târziu, retorica nu s-a schimbat în media britanică şi în spaţiul public. Românii au, din nefericire, aceeaşi imagine destul de negativă în presă. Istoria se repetă", observă Oana, adăugând imediat că, în viziunea ei, campania gândul şi GMP Advertising "Why Don't You Come Over?" este "ca o gură de aer proaspăt" în această polemică.

Efectele "Why don't you come over?": "Până să începeţi voi campania, aveai o ezitare să spui că eşti român"

"Am văzut şi am simţit o schimbare radicală de atitudine în interiorul comunităţii românilor de aici şi nu numai. Preţ de aproximativ o săptămână de la lansarea acestei polemici, până să începeţi voi campania, aveai o oarecare ezitare să spui că eşti român. Asta a fost până să începeţi campania, care a fost foarte inspirată, făcută cu inteligenţă şi umor, ceea ce a ajutat să se spargă gheaţa şi să se modifice imaginea pe care românii o au aici", explică românca din Oxford.

Cu toate că s-a început rău, cu un discurs negativ şi discriminatoriu la adresa românilor din Marea Britanie, cercetătoarea crede că acum este şansa noastră, a românilor şi, mai ales, a autorităţilor din România, de a veni în faţă cu estimări reale, nespectacularizate, privind numărul de români care ar putea să plece în Regat de anul viitor. Mai mult decât orice, este timpul să venim cu poveştile reale şi experienţele adevărate ale concetăţenilor noştri din Marea Britanie, ale românilor din afara falselor statistici, despre medicii, asistentele, miile de studenţi şi de români educaţi şi cu o pregătire care trăiesc.

Despre studiul Migration Watch, cel care a alimentat această polemică la începutul lunii ianuarie, prognozând că un sfert de milion de români şi bulgari se vor instala în Marea Britanie din 2014 şi până în 2019, doctoranda din România spune că ONG-ul a profitat de vidul de informaţie, de statistici existente. "Cifrele atrag atenţia în presă. Cifrele astronomice atrag şi mai mult atenţia. Practic, Migration Watch s-a jucat cu vidul acesta de informaţie care există în opinia publică", comentează Oana Romocea.

Dincolo de discriminarea mediatică, adevărata viaţă a românilor din Marea Britanie

Cu toate că, la nivel de politică şi discurs public, românii şi bulgarii sunt discriminaţi, cum a fost şi cazul altor ţări mai sărace nou integrate în Uniune, Romocea spune că a aflat, pe parcursul cercetării ei, că realitatea de zi cu zi a comunităţii româneşti din Marea Britanie este diferită. Întrebată de gândul până unde merge spaima de "hoardele de invadatori" în această fostă superputere colonială, Oana Romocea răspunde că cei mai mulţi dintre românii intervievaţi de ea de-a lungul anilor nu s-au simţit discriminaţi în Marea Britanie sau, dacă au avut astfel de experienţe, au fost cazuri izolate.

"Am intervievat, în cadrul cercetării mele, români care au venit în Marea Britanie atât înainte de 1989, cât şi după 1989 - chiar şi foarte recent, după 2007. Într-adevăr, la nivel de politică, există o discriminare foarte evidentă faţă de cei din România şi Bulgaria. Dar ceea ce am descoperit eu este că experienţele de zi cu zi ale emigranţilor români din Marea Britanie nu par să reflecte această discriminare. Într-un fel, ca român integrat în societatea britanică, eşti nedumerit şi nu poţi să înţelegi de unde se declanşează această retorică anti-imigraţie", explică românca.

Diaspora românească din UK: drumul de la nedumerire la maturizare

Cu anii de "nedumerire" în spate s-a declanşat şi un proces de maturizare a diasporei româneşti din Marea Britanie, crede Oana Romocea. "Îşi găseşte vocea, identitatea şi devine mult mai activă. Nu mai e defensivă când vine vorba despre originea ei", spune cercetătoarea despre această comunitate, pe care încearcă de ani de zile să o portretizeze cât mai corect şi mai aproape de realitate posibil.

În Oxford. În fundal, Biblioteca Bodleian, principala bibliotecă a Universităţii Oxford, unde Oana este Communications Manager. SURSA FOTO: Oana Romocea

Unele aspecte ale acestei frici de un "tsunami" de imigranţi români, însă, nu pot fi rezolvate de românii înşişi. Dincolo de nevoia ca autorităţile din România să reacţioneze de câte ori se creează astfel de false probleme în presa şi opinia publică internaţională, este cazul să se vorbească şi despre "rădăcina problemei", îndeamnă Oana Romocea.

"În toată dezbaterea aceasta la nivel de politici dintre Bucureşti şi Londra, toată lumea arată cu degetul guvernul englez şi atitudinea pe care o are, dar încă nu am văzut un articol în media care să adreseze de fapt rădăcina problemei: de ce aleg românii să emigreze?", se întreabă românca, după care îşi răspunde singură, vorbind despre cauzele preponderent economice.

Când o întrebăm ce va face ea din 2014, după ce va termina acest doctorat, Oana Romocea spune că nu are nici planuri de rămas în Marea Britanie, nici de întoarcere în România, împreună cu soţul ei şi cei trei copii ai lor. Dacă, însă, ar fi să joace o carte, ar alege cartea întoarcerii în ţară. "Mi-ar plăcea enorm de mult să mă întorc în România", spune tânăra, subliniind că mai toţi românii pe care i-a intervievat de-a lungul anilor îşi doresc acelaşi lucru.

Dear Brits, why don't you come over for some wine tasting?*

În încheierea discuţiei cu Oana Romocea, ne-am propus să o scoatem pe româncă, preţ de câteva clipe, din încăperea cu cărţi din Oxford, şi să o ducem într-un context ludic. Pentru că a urmărit campania "Why Don't You Come Over?" şi a vorbit cu multă admiraţie despre toate posterele făcute de cititorii gândul, am invitat-o să îşi facă, verbal, propriul afiş.

"Ce aş zice eu ce nu s-a mai zis până acum? Încă nu am văzut, de exemplu, un poster care să invite englezii să viziteze România pentru wine tasting (degustare de vinuri, n.red.). Asta pentru că ştiu că, lângă Timişoara, sunt cramele Recaş, care au o ofertă foarte frumoasă. Plus, de câte ori mergem în România, venim cu vin de Cotnari şi Murfatlar şi atunci când avem oaspeţi scoatem vinul românesc şi sunt foarte surprinşi că avem aşa vin bun", a fost răspunsul româncei.

Mai jos, două fotografii de-ale Oanei Romocea în România, despre care cercetătoarea spune că ilustrează efectele migraţiei. (Sursa foto şi explicaţii foto: Oana Romocea)

Efectele emigrării se găsesc în cele mai surprinzătoare locuri. Un bătrân stă la umbră, pe banca din faţa unei primării şi lucrează pe un laptop de ultimă generaţie. Fotografie dintr-o comună izolată din Munţii Banatului, la 45 km de Timişoara.

Efectele emigrării nu ocolesc locurile sfinte. Poză făcută în august 2012, la Mănăstirea Maria-Radna din oraşul Lipova, Arad.


*Dragi britanici, de ce nu veniţi pe la noi pentru degustare de vinuri?

Citește și: