107 vizualizări 24 dec 2010

Poem de Crăciun

Casa copilăriei mele, din Crângaşiul pitoresc şi sărăcăcios al anilor 50, era prea scundă pentru a cuprinde un brad falnic. Nici măcar unul mai acătării n-ar fi avut loc în camerele strâmte, ca să nu mai vorbim că pe-atunci "se purta", la indicaţii superioare, pinul. Aşa că, prindeam în ţinte de şiţă, pe pereţi, crengi de tot felul, peste care aruncam zeci de metri de beteală, fulgi de vată medicinală, câteva globuri roşii şi o mulţime de "bomboane de pom", învelite în poleială multicoloră.

Citeşte aici articolul integral al lui Marian Sultănoiu

Peştele Zburător din Tora Bora (VI)

- Vezi, rabbi, asta vă strică pe voi: una-două, vă victimizaţi. Nu-i nevoie să te împuşc. Doar sunt Al-Hakawati: pot să te scot din poveste, pot să-ţi mai tai din replici, pot să le modific. Povestea asta se opreşte când vreau eu.

publicitate

Pestele Zburator îl privi cu compătimire:

- Povestea nu se mai opreşte când vrei tu. Odată ce i-ai dat drumul în lume, se povesteşte singură. Tot ce poţi face e să notezi. Povestea asta e ca vârtejurile în apă - te-a înghiţit până şi pe tine. Cu toţii suntem povestiţi, Al-Hakawati.

Citeşte aici articolul integral al Leliei Munteanu

AntiMoş Crăciun

Există materie şi antimaterie, spirtoase şi beri fără alcool, noroc şi belea în ziua nunţii, deci, logic, trebuie să existe şi antiMoş Crăciun. Aş spune chiar că, din contră: lucrurile sunt neclare în ceea ce-l priveşte pe Moşul obişnuit. Aş risca să adaug că, după vârsta la care întrebi "Şi dacă noi n-avem coş, o să intre prin calorifer?", trebuie să fii tâmpit sau guvernul din Ottawa ca să mai crezi în existenţa lui (paranteză explicativă: ieri i-au dat certificat de cetăţenie canadiană şi i-au făcut inspecţia tehnică periodică la sanie). Şi aş încheia prin a condamna campaniile de incitare la cumpărături lansate în numele acestui personaj incert.

Citeşte aici articolul integral al lui Adrian Cercelescu

Citește și: