Biro ATTILA
21336 vizualizări 28 ian 2014

Cu trei zile înainte de intrarea în vigoare, prevederea din noul Cod de procedură penală care poate îngropa dosarele de corupţie, dar care creează vulnerabilităţi chiar şi în sistemul de siguranţă naţională nu a fost modificată, în ciuda semnalelor trase de magistraţi, precum şi de Comisia Europeană. Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la GÂNDUL LIVE.

O situaţie interesantă este cea referitoare la miniştri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. În cele mai multe cazuri, pentru obţinerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil. (Vezi, spre exemplu, cazurile foştilor miniştri Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Victor Paul Dobre)

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a promis că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze scăpările din noua lege penală, însă până marţi, cu o zi înainte de ultima şedinţă de guvern dinaintea intrării în vigoare a actului normativ,  ministerul pe care îl conduce nu a dat niciun semn în acest sens.

Codul Penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie 2014.

Cum se va aplica în practică Noul Cod şi cine l-a scris

Potrivit noului Cod de procedură penală, interceptările pot fi utilizate numai în faza de urmărire penală. Până acum, ele erau utilizate de anchetatori în faza actelor premergătoare, adică în ceea ce experţii CE au denumit investigaţia sub acoperire. Acelaşi nou Cod prevede că suspectul trebuie să fie anunţat când începe urmărirea penală împotriva sa. Astfel că cei vizaţi vor fi puşi în temă inclusiv cu faptul că pot fi interceptaţi. Asta înseamnă că în orice tip de dosar ( fie că vorbim de unul de corupţie investigat de DNA, fie că vorbim de unul de trafic de persoane investigat de DIICOT), interceptările devin inutile pentru că suspecţii vor fi conştienţi că sunt interceptaţi şi, evident, nu îşi vor mai dezvălui intenţiile. Cu menţiunea că într-un dosar de trafic de persoane, dacă suspectul/suspecţii nu sunt cunoscuţi, interceptările pot fi utilizate dat fiind că urmărirea penală poate începe in rem, adică împotriva unei fapte penale a cărei autor nu este cunoscut. 

Potrivit specialiştilor DNA şi DIICOT, care au semnalat deficienţa legislativă, această interpretare a legii nu se aplică în cazul în care suspectul este cunoscut, ceea ce în cazurile de corupţie, spre exemplu, se întâmplă de cele mai multe ori. Au existat puţine dosare la DNA în care urmărirerea penală a început in rem, adică fără un suspect cunoscut. Pe de altă parte, în cazul unei grupări de trafic de persoane în general, investigaţia începe cu victimele şi investigatorii încep ancheta in rem, deci vor putea utiliza interceptările pentru că nu ştiu de la bun început cine e liderul reţelei. Dar în cazul în care au informaţii certe despre o persoană că face trafic de persoane, nu vor putea utiliza interceptările decât în faza de urmărire penală. 

Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect a fost actuala şefă a DIICOT Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie. 

Kovesi: Interceptările devin inutile

Deficienţele noii legi penale au fost semnalate recent, la GÂNDUL LIVE, de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi."Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă", a spus Kovesi. 

”Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva "Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!". Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor”, a adăugat ea, apreciind că, de exemplu, ”dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”.

Ministerul Justiţiei nu a pregătit ordonanţa cu remediile noului cod

În noiembrie 2013, DNA şi DIICOT au solicitat MJ să emită o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze disfuncţionalităţile depistate în noul Cod. Întrebat de gândul când va fi emisă noua ordonanţă, ministrul Robert Cazanciuc a explicat în urmă cu o săptămână că va promova ordonanţa cu remediile cerute de DNA săptămâna acesta. Cu o zi înainte de ultima şedinţă de guvern de dinainte de 1 februarie, ministerul nu a prezentat încă un proiect de ordonanţă. Potrivit unor surse, ministerul nu ar avea nicio intenţie de a modifica noua lege înainte de 1 februarie.

Contactat din nou de gândul, ministrul Cazanciuc a refuzat să răspundă la solicitările de a explica dacă va modifica noul cod sau nu. Secretarul de stat Simona Maya Teodoroiu a declarat că ”ministrul Justiţiei va comunica soluţia şi punctul de vedere”.

Dacă legea nu este modificată până la intrarea în vigoare, adică 1 februarie, o Ordonanţă de Urgenţă dată după această dată va fi inutilă. Principiul legii penale mai favorabile va face ca o ordonanţă emisă după 1 februarie să nu mai aibă efect, pentru că judecătorii vor utiliza codul penal neamendat constatând că este legea penală mai favorabilă.

Comisia Europeană a avertizat guvernul pe tema noului Cod Penal

Experţii Comisiei Europene atrag atenţia în raportul pe Justiţie că în noul Cod de procedură penală au fost identificate o serie de probleme şi că guvernul trebuie să le rezolve până la intrarea în vigoare, adică până pe 1 februarie.

Analiza CE îl contrazice pe procurorul general Niţu, care a susţinut într-un interviu că nu există nici o problemă privind interceptările în Noul Cod.

”O dificultate care rămâne este instabilitatea noilor Coduri, chiar cu câteva luni înainte de intrarea lor în vigoare. Câteva probleme au fost identificate, care au nevoie de o rezolvare prin amendamente ale codurilor. În plus, în decembrie, Parlamentul a votat o serie de amendamente controversate la Codul Penal,care au fost declarate neconstituţionale”, se arată în draftul raportului MCV.

Acest pasaj se referă la problemele identificate şi semnalate de DNA şi DIICOT, cele două structuri care au solicitat Ministerului Justiţiei să adopte o ordonanţă pentru pune în acord legislaţia penală. În draftul raportului, experţii CE vorbesc direct de problema interceptărilor. ”DNA şi DIICOT au ridicat problema interceptărilor care se vor face pe noul Cod numai în faza de urmărire penală fără posibilitatea de a face interceptări în faza de acte premergătoare”, se arată în raprortul tehnic

Efect secundar: teroriştii vor putea fi interceptaţi de abia după ce comit infracţiunea

Un alt posibil efect al intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală vizează chiar şi dosarele de terorism, se arată în analiza specialiştilor de la DNA şi DIICOT. Potrivit acestei analize există pericolul real ca subiecţii care se pregătesc să comită infracţiuni de terorism să nu poată fi inteceptaţi şi filaţi de procurori decât după ce încalcă legea. Altfel spus, dacă procurorii DIICOT sunt sesizaţi de SRI că un individ se pregăteşte să comită o infracţiune de terorism, procurorul nu va putea să îl fileze sau să îl intercepteze.

Citeşte mai jos analiza specialiştilor DNA şi DIICOT:

Potrivit art. 139 alin. (1) NCPP(noul cod de procedură penală -n.r.) supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2) ale aceluiaşi articol;

Conform art. 140 alin. (1) NCPP supravegherea tehnică poate fi dispusă numai in cursul urmăririi penale, ceea ce Inlătură posibilitatea procurorilor de a solicita şi obţine de mandate de supraveghere tehnică In cadrul anchetei pro-active determinată de existenţa unor informaţii referitoare la pregătirea comiterii unor infracţiuni grave.

Faţă de această condiţie, procurorii vor trebule să aştepte, chiar în ipoteza existenţei unor informaţii referitoare la pregătirea comiteri unor infracţiuni grave ca acestea să fie săvârşite pentru a putea dispune începerea urmăririi penale şi prin urmare pentru a obţine un mandat de supraveghere tehnică, situaţie care va produce repercusiuni grave atât din perspectiva componentei preventive a activităţii DIICOT (în special în cauzele de terorism), cât şi cu privire la eficienţa acţiunilor ulterioare pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organizată.

Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit dilema legii penale mai favorabile. Mai precis în noul cod nu se menţionează în mod clar ce lege vor utiliza judecătorii în cazul dosarelor începute pe codul actual dar care vor fi judecate pe noul cod. Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ştefan, această inconsistenţă a legii va duce la soluţii diferite pe cazuri similare, astfel că din nou va exista o practica neunitară. ”În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intenţiile acestuia, iar haosul generat de soluţii judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deşi în realitate a fost produs de Parlament şi făcut posibil de inacţiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.

Dosarele de corupţie se prescriu

Întrarea în vigoare a noului Cod va duce la închiderea a cel puţin 20 de mari dosare de corupţie. 22 de dosare de corupţie investigate de DNA se vor prescrie în 2014 după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal care prevede pedepse mai mici pentru o serie de infracţiuni şi, pe cale de consecinţă, şi termene de prescripţie mai mici. Odată atins termenul de prescripţie într-un dosar aflat pe rolul unei instanţe, judecătorul dispune încetarea procesului. Printre cele 22 de dosare se numără şi dosarele de corupţie ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciuc şi Marko Attila.

Procurorul şef al DNA a anunţat la finalul anului trecut că cel puţin 20 de dosare investigate de DNA şi trimise în judecată vor atinge termenul de prescripţie. Potrivit analizei detaliate a DNA, sunt 22 de dosare care se vor prescrie, astfel că inculpaţii nu vor fi judecaţi până la o soluţie definitivă.

Evaluarea ExpertForum arată că noul cod va fi mai blând în pedepse cu cei care comit infracţiuni cu prejudicii materiale mari. ”De exemplu conform noului cod pentru o înşelăciune cu prejudiciu de 3 milioane de euro făptaşul riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare. Acest tratament sancţionator este o veritabilă invitaţie la comiterea de infracţiuni contra patrimoniului. Este vital ca Guvernul să intervină şi să modifice noul Cod pentru a permite aplicarea unor pedepse mai mari în cazul producerii ce prejudicii de peste 2 milioane RON prin infracţiuni contra patrimoniului cum ar fi furtul, talharia, pirateria, înşelăciunea, gestiunea frauduloasă, bancruta şi bancruta frauduloasă”, se arată în evaluarea ExpertForum.

Cine a scris Noul Cod Penal

Codul Comisia Parlamentară care a dezbătut, amendat şi apoi trimis spre vot în plenul Camerei, noul cod a fost condusă de Victor Ponta. Din comise a mai facut parte Tudor Chiuariu, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu şi fostul deputat, Mihail Boldea, judecat pentru corupţie. Codul a fost scris în 2009 de Ministerul Justiţiei condus de Cătălin Predoiu. 

Legea 135 a fost concepută în 2009 de Ministerul Justiţiei, când ministru era Cătălin Predoiu. Contactat de gândul, fostul ministru a explicat că practic a fost vorba de o scăpare la momentul redactării legii. Predoiu a mai adăugat şi că legea 135/2010 a fost concepută cu sprijinul DNA, DIICOT şi a Parchetului General. “Politica penală a Ministerului Justiţiei a fost intotdeauna armonizată cu opţiunile Ministerului Public. De exemplu, la solicitarea DNA infracţiunile de corupţie au fost lăsate în afara Codului Penal. Proiectele au plecat din minister numai după ce au fost discutate cu reprezentanţii Ministerului Public şi avizate de CSM. Mai mult decât atât, proiectul s-a lucrat într-o comisie mixtă care a inclus reprezentanţi ai Ministerului Public, procurori care au redactat direct textele. La acel moment nu au ridicat această problemă. Este, se pare, o solicitare pe care au formulat-o acum. Deci, este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reforma de o asemenea anvergură”, a explicat Cătălin Predoiu pentru gândul.

În 2009, titularul proiectului de lege, cea care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul şef al DIICOT. Unele surse au explicat că prevederea din Noul Cod de Procedură au fost modifcate în sensul cerut acum DNA, dar în Parlament s-a revenit la forma iniţială.
 

Citește și: