Bilantul tragediei din Colectiv a ajuns la 43 de morţi. 11 dintre răniţi au murit în mai puţin de 24 de ore, nouă dintre aceştia în spitalele din Capitală - Arşi, Universitar şi Floreasca - , iar doi în Olanda, unde fuseseră transportaţi pentru îngrijiri medicale. În ciuda eforturilor medicilor, sistemul de sănătate din România a colapsat confruntat cu o provocare fără precedent, cu aproape 150 de răniţi în stare gravă şi critică. Varianta apelării la ajutor internaţional pentru gestionarea situaţiei nu a fost luată în calcul imediat, abia după o săptămână primii pacienţi fiind tranferaţi în străinătate cu avioane ale armatei, nu medicale. Pentru doi dintre ei a fost prea târziu. 

Tragedia din Colectiv a dat testul sistemului de sănătate din România. În ciuda eforturilor supraomeneşti ale medicilor, acesta nu a fost pregătit să facă faţă provocării fără precedent, aşa cum a fost cea din Club Colectiv, când în urma incendiului aproape 150 de răniţi au ajuns în stare gravă sau critică la spitalele din Bucureşti. La scurt timp după tragedia din Colectiv, pe 1 noiembrie, Gândul a lansat câteva întrebări de răspunsul cărora depindeau în mare măsură şansele de supravieţuire ale răniţilor.

Există personal medical suficient pentru cazurile grave?

Există resurse suficiente pentru gestionare unor cazuri de asemenea complexitate?

Ar trebui ca România să ceară ajutor internaţional din partea ţărilor care au competenţă mai mare în domeniu?

Există vreun demers al Ministerului Sănătăţii de a apela la expertiza internaţională în astfel de cazuri? 

Abia la 5 zile după tragedia din Colectiv, şi la 4 după ce Gândul a lansat întrebările, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a declarat că nu s-a făcut o solicitare pentru ca răniţii să fie transportaţi în alte ţări. „Au venit experţi din mai multe ţări cu acest gând. După ce au văzut că este vorba despre cazuri cu care nu s-au mai confruntat nici ei, au renunţat. Mai mult, am spus-o şi repet, noi nu ne-am opus niciunui ajutor. Şi mulţumim tuturor care şi-au oferit sprijinul", a spus el.

Mai mult, România ar fi putut apela şi la Mecanismul de Protecţie Civilă la nivelul UE, însă ar fi făcut-o abia joi, în a şasea zi de la producerea tragediei, potrivit Hotnews, care a citat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Sâmbătă, prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu a negat informaţia, spunând că România nu a solicitat declanşarea Mecanismului. Explicaţiile lui Raed Arafat au fost că situaţia era una atipică şi nu se încadra în definiţia dezastrului, precum şi că s-a considerat că discuţiile bilaterale cu unele state au mers mai repede, ele fiind declanşate duminică.

Decizia transportului răniţilor în străinătate s-a luat la aproape o săptămână de la producerea tragediei, primii 16 fiind trimişi în Belgia şi Olanda. Trierea răniţilor s-a făcut de către echipe de medici veniţi din spitalele din Belgia şi cu acordul medicilor curanţi şi ai familiilor, potrivit unor surse medicale. În cursul săptămânii viitoare urmează să vină la Bucureşti şi o echipă de medici din Germania.

De asemenea, potrivit aceloraşi surse medicale, medicii riscul în cazul pacienţilor în stare gravă rămaşi în ţară este foarte mare, perioada următoare fiind decisivă, complicaţiile începând cu ziua a 7 a până la 30 putând fi extrem de grave, iar decesul putând interveni în orice moment.

Raed Arafat a admis abia acum că hotărârea de transfer în străinătate a fost luată pentru că acolo „există tehnologie şi tehnică modernă pentru arşi. Vor avea echipe medicale care continuă să-i ingrijească în condiţii nornale şi nu de cele suprasolicitate”. Asta în condiţiile în care, România nu dispune saloane speciale pentru victime arse, acestea fiind tratate în saloane de Terapie Intensivă normale.

Transportul celor 16 pacienţi s-a făcut cu avioane ale Armatei, nu cu avioane medicale. Acestea din urmă au fost folosite în două cazuri, însă de companii private, nu de stat.  Avioanele Armatei sunt folosite pentru evacuări medicale sunt dotate cu kituri mobile, iar transportul se face pe răspunderea medicului şi semnătura familiei. Problemele care apar ar putea fi legate de starea pacientului, dar şi de presurizarea aeronavei, care în situaţii grave poate fi fatală.

De semnalat este de asemenea situaţia unuia dintre pacienţii transferaţi în străinătate. Este vorba de un tânăr de 19 ani ai cărui părinţi au fost anunţaţi că va fi dus la Bruxelles, însă acesta a ajuns la Viena. Părinţii au ajuns în Belgia, iar în cursul serii au plecat spre Austria.

În aceste condiţii se impun următoarele întrebări:

De ce s-a cerut ajutor internaţional atât târziu?

Cine a luat decizia de a nu se face acest demers?

Cine răspunde pentru această situaţie?

Cine coordonează transferurile în străinătate?

Cine a decis transportul răniţilor cu avioane ale Armatei, şi nu cu aeronave medicale? Sunt acestea adecvate situaţiei grave a răniţilor?

 

Alte două victime, transferate în Austria

Alţi doi pacienţi răniţi în incendiul din Clubul Colectiv ar urma să fie transportaţi în Austria şi există discuţii cu autorităţile din Finlanda şi Norvegia pentru a stabili câţi pacienţi pot prelua, a precizat sâmbătă premierul interimar, adăugând că toate costurile vor fi suportate de guvern.

Potrivit premierului interimar Sorin Cîmpeanu, mai sunt spitalizate 107 persoane, din care 48 în stare gravă şi critică. Sorin Cîmpeanu a spus că două avioane SMURD urmează să transporte alţi doi pacienţi în Austria, în momentul în care vor avea acceptul medicilor şi la familiilor.

Există discuţii cu autorităţile din Finlanda şi Norvegia pentru a stabili câţi pacienţi vor prelua fiecare dintre aceste state. Duminică va sosi o echipă de medici francezi pentru a evalua situaţia, iar luni una din Germania. În acelaşi timp, în măsura în care sunt vor exista datele relevante, se va stabili şi câţi pacienţi vor fi transportaţi în Marea Britanie.

Transportul în străinătate al răniţilor s-a făcut cu avioane Spartan ale Armatei, echipate pentru evacuări medicale, şi nu cu avioane medicale. Capacitatea avioanelor medicale SMURD este de doar 2 tărgi cu pacienţi, iar numărul celor transportaţi către Belgia şi Olanda era mult mai mare, în total de 17. Spre exemplu,  pentru transportul altor 2 pacienţi arşi în Colectiv, către Austria, vor fi folosite avioanele SMURD, şi nu cele militare.

Avionul sanitar SMURD, folosit strict pentru misiuni medicale, este un avion uşor, de tip Piper PA-42 Cheyenne III, are o autonomie de zbor de maximum 3.000 de kilometri şi o viteză maximă de 560 km/h.

Pe de altă parte, avioanele militare de transport Spartan C-27J, folosite acum pentru transportul răniţilor, au o capacitate mult mai mare de transport. Conform specificaţiilor tehnice, în el încap maximum 36 de paturi medicale şi 6 medici. De altfel, ele au fost dotate în aceste două zboruri, către Olanda şi Belgia, cu aparatură şi echipamente pentru misiuni de evacuare medicală, conform MApN.

De asemenea, viteza avioanelor Spartan este mai mare decât cea a avioanelor medicale ale SMURD – 583 km/h viteză de croazieră, cu viteză maximă de peste 600 km/h. Problema autonomiei de zbor este irelevantă, ambele avioane având capacitate suficientă pentru a ajunge la Bruxelles, respectiv Rotterdam, situate la aproximativ 2.000 km de Bucureşti, în zbor.

LISTA MORŢILOR DIN COLECTIV

1.    Ruşitoru Marius, editor imagine TVR


2.    Hamed Ştefan, 15 ani


3.    Ioniţă Cătălina era iubita chitaristului Mihai Alexandru, decidat şi el în incendiu


4.    Simion Alexandru


5.    Epure Anda Ioana

6.    Vulcu Maria, 29 de ani, arhitectă.


7.    Florea Valentina


8.    Opriţă Carmen Irina


9.    Matei Gabriel

10.    Palada Radu, 27 de ani


11.    Nelu Tilie, fost jurnalist


12.    Ţelea Vlad, chitarist  al Goodbye to Gravity


13.    Enache Diana

14.    Baldovin Nicoleta


15.    Tripa Ioan

16.    Georgescu Paul Alexandru

17.    Rugină Adrian


18.    Ignat Constantin


19.    Laurenţiu Varlan


20.    Alexandru Mihai


21.    Ion Maria, femeia de serviciu care făcuse schimb cu o colegă


22.    Fieraru Valentin


23.    Vieru Mihaela

24.    Buca Petre Andrei, arhitect


25.    Petre Claudiu, blogger, unul dintre eroii de la Colectiv. Si-a salvat prietena şi s-a întors după alţii, însă nu a mai reuşit să iasă.


26.    Stan Simona Livia

27.    Gheorghe Liliana


28.     Voicu Mimi  

29.    Alexandra Matache


30.    Ionut Popescu


31.    Daniel Ciobanu


32.    Ionuţ Maior, foto stânga

33. Monica Tănăsoiu

34 Alex Chelba, fotograf

35. Florin Cristian Popescu, bodyguardul clubului Colectiv, era internat la Spitalul SRI, în stare critică, cu pronostic rezervat.

36. Tullia Ciotola. Presa din Italia a relatat despre ea că era studentă la Universita Orientale di Napoli şi se afla la Bucureşti în cadrul programului Erasmus. Tânăra a mers în clubul Colectiv în 30 noiembrie împreună cu alţi colegi din cadrul programului, doi spanioli, un turc şi un german. Atunci când a izbucnit incendiul, ea ar fi încercat să îşi găsească prietenii, dar bucăţi incandescente au căzut peste ea, tânără fiind transportată la spital cu arsuri pe 50 la sută din suprafaţa corpului.


37.    Neidentificat

38 Serian Mavi. Avea 25 de ani şi lucra la Oracle, este de origine turcă. Conform unei utilizatoare de Facebook, sâmbătă ea se afla internată în stare gravă, intubată.
 

39. Elena Toader, 30 de ani

Citește și: